Buletin informativ 2008 Buletin informativ

ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ …

Dovedind o cultură deosebită şi o implicare aparte în întărirea solidarităţii învăţătorilor din România la începutul secolului al XX-lea, scrie şi publică prin Tipografia Românească «Gh. Asachi››, Societate Cooperativă, Piatra-N., 1940, „Înlănţuirea vremurilor – cercetări, amintiri şi impresii cu privire la învăţământul primar”.

Această personalitate a fost primul conducător al ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ, înfiinţată în anul 1912. Istoria învăţământului românesc în date, îl consemnează la 28-29 august 1932, când „Are loc la Bucureşti Congresul ordinar al Asociaţiei generale a învăţătorilor din România (al XX-lea). La Congres participă peste 1500 de învăţători din tot cuprinsul ţării, precum şi Dimitrie Gusti, ministrul Instrucţiunii Publice. Sunt dezbătute următoarele probleme: a. Întreţinerea învăţătorilor-raportor Gh. Verescu-Vaslui; b. înaintarea învăţătorilor - raportor Leon Mrejeriu - Piatra-Neamţ; c. casa de credit a corpului didactic-raportor D.V. Ţoni; d. presa învăţătorească-raportor Pavel Iemonca-Banat”.

Suntem convinşi că şi până atunci a avut un rol deosebit în activitatea ASOCIAŢIEI GENERALE A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA.

Pentru a nu se pierde în negura uitărilor principalele momente care i-au marcat destinul în efemera pelegrinare a lumii din care facem parte, precum şi urmele lăsate în câmpul şcolii, vom rememora cele mai importante date ale biografiei sale destul de bine marcate.

La 10 februarie 1879 se naşte în satul Cotîrgaşi, comuna Broşteni, unde cu mulţi ani în urmă a învăţat primele buchii Ion Creangă. Astăzi, satul se află în comuna Borca din judeţul Neamţ.

A frecventat cursurile şcolii primare la Broşteni, unde l-a avut ca învăţător pe Mihai Lupescu.

Alte două clase a urmat în Fălticeni, unde a fost coleg cu Mihail Sadoveanu şi Eugen Lovinescu.

Îşi continuă studiile la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi între anii 1894-1899. Dintre cei 154 de candidaţi, termină primul examenul de capacitate cu media 9,34.

Numit în satul Crucea din comuna Broşteni, îşi dă definitivatul în 1903 şi gradul II în 1908, la Iaşi, obţinând media 10, cu care puţini dintre noi s-a întâlnit. Este apoi transferat la Şcoala Primară de la Mănăstirea Bistriţa, comuna Doamna din judeţul Neamţ, la 1 septembrie 1904, timp de câteva luni.

Fostul său învăţător Mihai Lupescu, mândru de elevul său, îl cheamă să-i fie coleg la Orfelinatul „Principele Ferdinand” din Zorleni, unde va activa până în anul 1908.

Revine în judeţ la Poiana Teiului, din fosta comună Călugăreni, unde pe lângă activitatea de învăţător este desemnat şi în calitatea de revizor şcolar pentru clasa a II-a, între anii 1908-1912. Acum devine şi PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ.

Traseul său didactic continuă cu munca de dascăl la Şcoala Primară Nr.1din Tîrgu-Neamţ, înre 1 octombrie 1914, până la 1 aprilie 1916. De aici este transferat la Şcoala Primară de Băieţi Nr.1 din Piatra-Neamţ, (astăzi Muzeul Colecţiilor de Artă) până la 15 noiembrie 1923, când este transferat la Şcoala Primară de Băieţi Nr.2, unde va activa până la pensionare, în anul 1936.

De-a lungul activităţii sale mai consemnăm o serie de momente. A fost autor de manuale şcolare, a fost revizor şcolar, iar în perioada 20 ian.1914 – 1 sept.1916 a organizat şcoala românească din Silistra. Între anii 1925 – 1930 a fost propagandist cultural în Basarabia şi inspector pentru Bucovina şi Ardeal, iar între anii 1932 – 1935 a fost membru în Consiliul General de Instrucţie.

Fotografia de mai sus ni-l înfăţişează şi în calitatea de deputat, când a activat în perioadele: 1919-1920, 1922-1926 şi 1927-1928. A fost şi prefectul Neamţului între anii 1933-1937.

Sfârşitul implacabil l-a găsit în data de 14 mai 1945 în Mizil, timp în care era în refugiu. Aici a fost înhumat, însă la începutul lui martie 1968, când a decedat soţia sa Eugenia, tot învăţătoare, a fost adus alături de ea la cimitirul din Piatra-Neamţ.

Dintre scrierile sale amintim:

• 
  O călătorie în Transilvania, Bucureşti, 1906
  
• 
  Îndrumări pentru conducerea şi administrarea lăuntrică a Orfelinatului Agricol „Ferdinand”, în colaborare cu M. Lupescu, aprobate de Regele Carol I, Bucureşti, 1906
  
• 
  Programele învăţământului teoretic şi practic ale Orfelinatului Agricol „Ferdinand” (idem anterior)
  
• 
  Carte pentru tineretul de la sate, în colaborare cu M. Lupescu şi Tudor Pamfilie, Bîrlad, 1907
  
• 
  „Ion Creangă”, revistă de folklor (idem anterior)
  
• 
  O şezătoare ţărănească (teatru şcolar), Bîrlad, 1907
  
• 
  Gospodina şi fata de la ţară (conferinţă, Iaşi), Bîrlad, 1907
  
• 
  Cuza-Vodă, istorisiri pentru popor, în colaborare cu S.T.Kirileanu şi Gh. Popescu, Piatra-N(eamţ), 1909
  
• 
  Priviri şi soluţii în chestia ţărănească, în colaborare cu Preot C. Matasă şi alţii, Piatra-N(eamţ), 1912
  
• 
  Rolul şcoalei în general şi al celei din Dobrogea Nouă în special, Bucureşti, 1914
  
• 
  Şcoala din judeţul Durostor în 1914-1915, anuar, Tg.Neamţ, 1915
  
• 
  Din Basarabia – note şi însemnări, Piatra-N(eamţ), 1919
  
• 
  Cărţi de cetire pentru cursul primar, urban şi rural, în colaborare cu M.Sadoveanu, C.Stan, I.I.Teodoru, aprobate de Minister, Editura Cultura Românească, Bucureşti, 1936
  
• 
  Cărţi de cetire pentru cursul primar, urban şi rural ciclul II, în colaborare cu M.Sadoveanu, C.Stan, P.R.Petrescu şi I.Ciolan, aprobate de Minister, Editura Cultura Românească, Bucureşti, 1936
  
• 
  Carte de învăţături şi îndrumări cooperatiste, în colaborare cu R.P. Petrescu şi T. Iordan, aprobată de Minister, Bucureşti
  
• 
  Geografia judeţului Durostor şi a României, în colaborare cu P.R. Petrescu şi T. Iordan, aprobată de Minister, Bucureşti
  
• 
  Activitatea desfăşurată în judeţul Neamţ ca prefect, în 1933 şi 1934, raport adresat Ministerului de Interne, Piatra N(eamţ), 1934
  
• 
  Bugetul şi programul de activitate al judeţului Neamţ, pe 1935-1936, ca prefect, Piatra-N(eamţ), 1935
  
• 
  Mănăstirea Bistriţa, în colaborare cu Arhimandritul Ghenadie, Piatra N(eamţ), 1935
  
• 
  Judeţul Neamţ cere să fie reântregit în hotarele sale istorice, economice şi naturale (Buletinul Oficial al Judeţului Neamţ, Nr.9, 26 februarie, 1936), Imprimeria Judeţului Neamţ, Piatra N(eamţ), 1936
  
• 
  Buletinele Oficiale ale Judeţului Neamţ din anii 1933, 1934, 1935, 1936 (din timpulprefecturii lui Leon Mrejeriu), Imprimeria Judeţului Neamţ
  
• 
  Înlănţuirea vremurilor – cercetări, amintiri şi impresii cu privire la învăţământul primar, Tipografia Românească „Gh. Asachi”, Societate Cooperativă, Piatra-N(eamţ), 1940
  

• 
  A fost primul ei preşedinte, între anii 1912 – 1914.
  
• 
  A adus bani (un fel de investiţii) pentru cumpărarea unei case de la Banca Naţională, la care s-au adăugat banii din cotizaţii ale membrilor Asociaţiei.În clădirea cumpărată s-a înfiinţat şi prima Bancă a Corpului Didactic din ţară, în anul 1924. Actualmente, clădirea din str. Petru Rareş, nr. 24 din Piatra-Neamţ este închiriată tot unor utilităţi didactice. Ea adăposteşte Casa Corpului Didactic şi Organizaţia Sindicală Judeţeană a dăscălimii.
  
• 
  Cealaltă clădire a Asociaţiei Judeţene a Învăţătorilor, din strada Mihail Sadoveanu, nr.21, este sediul asociaţiei, beneficiind de nenumărate spaţii pentru activitatea revistei „APOSTOLUL”, pentru o bibliotecă proprie, în care deja există colecţionate cărţi vechi, prin grija preşedinteluii actual, prof. Gheorghe Amaicei, precum şi numeroase documente vechi de colecţie. Are săli de şedinţe, săli pentru recrearea dascălilor şi un minihotel pentru nevoile dascălilor din judeţ şi din alte judeţe care au activităţi, sau de rezolvat probleme la Piatra-Neamţ . Aceste două clădiri sunt acum în proprietatea Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ. Se întreprind acţiuni pentru
  

• 
  redobândirea şi altor spaţii din patrimoniul Asociaţiei Învăţătorilor, pe litoral şi într-o staţiune.
  
• 
  Iată cât de folositoare a fost activitatea înaintaşilor noştri, care ne-au lăsat un patrimoniu de neimaginat şi, între ei, întâiul, a fost Leon Mrejeriu. Numai glasul său nu poate striga către noi, cei de astăzi, parcă: „Noi nu am fost nici primii şi nici ultimii, dar v-am deschis drumuri pe care, cu vrednicie, trebuie să păşiţi. Faceţi-vă datoria în faţa viitorului: trudiţi, fiţi uniţi, fiţi puternici şi plini de convingere faţă de menirea socială pe care Dumnezeu v-a dat-o, spre neuitare şi veşnică propăşire a neamului românesc ! Iar noi, de acolo de unde am fost chemaţi să facem o nouă asociere, vă vom privi cu bucurie vredniciile şi vă vom binecuvânta pe cei care meritaţi ! „
  

Înv. Romel BÂRJOVEANU, Şc. Nr. 8 Piatra-Neamţ

Ed .Maria BÂRJOVEANU, Şc.Nr.3 Piatra-Neamţ

ÎNVĂŢĂTORII DE ALTĂDATĂ LA DATORIE
Au trecut 110 ani de la primul Congres Învăţătoresc (1898), un istoric moment al mişcării învăţătoreşti române, a cărui „cea mai de seamă preocupare a fost: ridicarea culturală a învăţătorului, reorganizarea şcoalelor normale”.

Peste 31 de ani, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din Regatul Vechi, Bucovina şi Basarabia trimite un emoţionant salut de solidaritate fraţilor români pentru congresul din Alba Iulia, 29 august 1929, salut prin care această asociaţie ia decizia de a se uni cu Asociaţia Învăţătorilor din România, pentru a forma o singură organizaţie, a „învăţătorilor români de pretutindeni”.

Au trecut 51 de ani de la Congresul Învăţătorilor din România, organizat pe datele de 6, 7, 8 mai 1937 de Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, cu sediul în Bucureşti, Str. Gogu Cantacuzino Nr. 49, care avea ca preşedinte la acea dată pe dl. D.V. Ţoni.

Obiectivul general, de altfel şi astăzi în actualitate, era de a se „găsi răgazul şi liniştea sufletească spre a se pune în discuţie probleme de ordin pedagogic şi de organizare şcolară, care cer imediată rezolvare” (Revista Asociaţiei Învăţătorilor şi Învăţătoarelor din Romanaţi „Şcoala Romanaţilor”, Nr. 3 din 1 aprilie 1937).

Primul Congres al Învăţătorilor s-a desfăşurat pe secţiuni:

1. Şcoala primară: principii de organizare şi programa ei;

2. Învăţătorul, pregătirea şi perfecţionarea lui;

3. Îndrumarea şi controlul învăţământului;

4. Chestiuni de educaţie nouă;

5. Învăţătorul şi cultura poporului.

• 
  Metodologia predării, schimb de experienţe practice;
  
• 
  Editarea a numeroase publicaţii:
  
  • 
    „REVISTA ÎNVĂŢĂTORIMII ROMÂNE”, editată începând cu anul 1900;
    
  • 
    „REVISTA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI”, fondată de Spiru C. Haret, editată începând cu anul 1912, Bucureşti;
    
  • 
    Revista Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România „ŞCOALA ŞI VIEAŢA”, editată începând cu anul 1930, Bucureşti;
    
  • 
    Revista pedagogică lunară pentru educaţie şi instrucţie în Casă şi Şcoală, revistă afiliată la Liga Internaţională pentru Educaţie Nouă, „PENTRU INIMA COPIILOR”, director I. Nisipeanu, editată începând cu anul 1925, Bucureşti;
    
  • 
    Buletinul oficial al Ministerului Culturii Naţionale şi Cultelor „ŞCOALA ROMÂNEASCĂ”, Bucureşti;
    
  • 
    Revistă lunară de cultură „LAMURA”, director Ion – Alexandru Brătescu – Voineşti, editată începând cu anul 1919, Bucureşti;
    
  • 
    Revista literară „GRAIUL NOSTRU”, editată începând cu anul 1924, Bârlad;
    
  • 
    Revista pedagogică – culturală – socială „AMICUL ŞCOALEI”, editată începând cu anul 1924, Cluj;
    
  • 
    Revista lunară pentru educaţie şi învăţământ „SATUL ŞI ŞCOALA”, editată începând cu anul 1930, Cluj;
    
  • 
    Revista de cultură generală a învăţătorilor „FREAMĂTUL ŞCOALEI”, editată începând cu anul 1934, Cluj;
    
  • 
    Revista Asociaţiei Învăţătorilor şi Învăţătoarelor din Romanaţi „SCOALA ROMANAŢILOR”, editată începând cu anul 1937, Caracal;
    

• 
  Concurs cu premii pentru editarea unui Calendar al Învăţătorului cu subiecte din viaţa şcolară şi profesională („Pagina ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR” din Revista literară „GRAIUL NOSTRU”, anul III Nr. 3-4, Bârlad, martie – aprilie 1927);
  
• 
  Ridicarea unui sanatoriu pentru învăţători la Predeal, pe locul donat Ministerului Instrucţiunii Publice de către Casa Regională şi prin punerea la dispoziţie în acest scop de către Ministerul Instrucţiunii Publice a sumei de 2.000.000 lei;
  
• 
  Înălţarea în capitală a CASEI ÎNVĂŢĂTORILOR, prin beneficiu apreciabil direcţionat Asociaţiei Învăţătorilor de către LOTERIA DE STAT şi UNIUNEA FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE ca urmare a participării corpului învăţătoresc la tragerile loteriilor;
  
• 
  Înfiinţarea de cercuri culturale;
  
• 
  Desfăşurarea de diverse activităţi în cadrul culturii poporului din Administraţia Casei Şcoalelor:
  

• 
  Activităţi cu elevii (lucrarea şi îngrijirea grădinilor publice, plantarea de pomi pe marginea drumurilor, lucrări de edilitare şi înfrumuseţare a satului, înfiinţarea de case de economie şcolară, societăţi şcolare de ajutor);
  
• 
  Activităţi cu cei care au terminat şcoala şi cu adulţii (gospodărire ţărănească, şcoală practică de muncă agricolă, apicultură, sericicultură, florărie, crescătorii de păsări şi de vite, ateliere de industrie casnică, lucrări de edilitate, drumuri, podeţe, garduri, plantaţii;
  
• 
  Activităţi făcute din oficiu (librării ambulante, expoziţii agricole generale, Banca generală şcolară).
  

• 
  Activităţi cu elevii (băi, farmacii, cantine, excursii);
  
• 
  Activităţi făcute din oficiu (excursii, colonii de vacanţă, parcuri şcolare, grădini şcolare, câmpuri de experienţă, stadioane).
  

• 
  Activităţi cu elevii (asociaţii culturale, biblioteci, muzee, coruri şcolare şi bisericeşti, teatru şcolar, cinematograf, expoziţii) ;
  
• 
  Activităţi cu cei care au terminat şcoala şi cu adulţii (şezători, şcoli de adulţi, coruri, teatru popular, biblioteca pentru popor, sala de lectură, muzeu etnografic, hora satului …);
  
• 
  Activităţi făcute din oficiu (biblioteci ambulante, conferinţe şi predici, congrese, organizarea unui serviciu al carităţii publice, monografii, asociaţii învăţătoreşti, folclor, tipărituri, anchete sociale, cursuri de vară pentru învăţători …). (din Revista LAMURA);