Buletin informativ 2008 Buletin informativ

Ambasada SUA finanţează un proiect de integrare a copiilor cu dizabilităţi

• 
  editarea lunară a buletinului informativ al asociaţiei
  
• 
  editarea volumului colectiv Educaţie şi cetăţenie europeană, ediţia a III a pe CD cu ISBN
  

• 
  organizarea, în colaborare cu Liceul Sportiv Suceava, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava a simpozionului internaţional Educaţie şi cetăţenie europeană, ediţia a III a 14 aprilie 2007
  

• 
  martie-aprilie formări în cadrul proiectului My country, your counrty our Europe în 22 şcoli din judeţ
  
• 
  31 iulie-4 august 2007 Şcoala de vară pentru profesori „ Ferestre deschise spre Europa”
  

• 
  Equinox editia IV-a 24 martie 2007, în colaborare cu Planetariul Suceava, autofinanţare
  

• 
  Ferestre deschise spre Europa, proiect finanţat de Consiliul Judeţean Suceava, se derulează în perioada aprilie 2007-decembrie 2007 şi implică elevi şi cadre didactice din mediul rural şi urban din 11 şcoli
  
• 
  Prin educaţie şi sănătate spre Europa ­ Şcoala de Vară pentru juniori Ediţia a III-a, 30 iulie -3 august 2007
  

• 
  editarea numerelor 9, 10, 11 şi 12 ale Buletinului Informativ AESv.
  
• 
  publicarea volumului colectiv al simpozionului Educaţie şi sănătate prin sport. ediţia a II a pe CD cu ISBN
  

• 
  octombrie-decembrie 2007: cursuri de formare în proiectul Integrarea copiilor cu dizabilităţi în comunităţile din judeţul Suceava, finanţat de Ambasada SUA la Bucureşti.
  

• 
  10 noiembrie 2007, Suceava „ educaţie şi sănătate prin sport” ediţia a II a, în parteneriat cu Liceul Sportiv şi I. S. J Suceava
  

• 
  Integrarea copiilor cu dizabilităţi în comunităţile din judeţul Suceava, se va desfăşura în perioada octombrie 2007-septembrie 2008, este finanţat de Ambasada SUA la Bucureşti
  
• 
  concert de colinde 27 decembrie 2007
  

Creşterea vizibilităţii asociaţiei în comunitate; atragerea de fonduri naţionale şi internaţionale; dezvoltarea profesională a membrilor asociaţiei; consilierea pensionarilor cadre didactice; dezvoltarea vieţii de organizaţie; păstrarea tradiţiilor; evaluarea sistemelor existente de educaţie a adulţilor;  analiza nevoilor societăţii româneşti care pot fi satisfăcute prin sisteme; forme şi module de educaţie a adulţilor; crearea de noi module de educaţie a adulţilor ce pot contribui la dezvoltarea sistemului educaţional la creşterea ocupării pe piaţa muncii şi reducerea şomajului; dezvoltarea şi diseminarea de metode noi şi inovatoare de predare – învăţare - evaluare pentru adulţi;  promovarea relaţiilor de colaborare, parteneriat pe proiecte legate de educaţia adulţilor între asociaţie şi universităţi, centre, instituţii, unităţi de cercetare similare din ţară şi străinătate.

• 
  In perioada 25 septembrie – 30 septembrie 2006 AESv a participat la proiectul european „Săptămâna cetăţeniei active”
  
• 
  A.E.Sv. este partener în Proiectul european Grundtvig 2 GRAPE derulat de Asociaţia Rădăcini şi Aripi Suceava
  
• 
  A.E.Sv. este partener în proiectul Comenius 1 „Education and health trough sport @ school” derulat de Liceul Sportiv Suceava în parteneriat cu 7 şcoli din Europa
  

• 
  Şcoala de vară pentru copii şi cadre didactice începând cu 2005 în fiecare an în luna august, anul acesta ediţia a IV a
  

• 
  My country, your coutry Our Europe, proiect A.E.Sv. în colaborare cu parteneri din Europa
  

Şcoala Petru Muşat Siret,Colegiul Naţional Mihai Eminescu Suceava,Şcoala Vatra Moldoviţei,Şcoala Sadova,Scoala Vama,Scoala Şerbăuti,Şcoala Grăniceşti,Şcoala Satu Mare,Şcoala Volovăţ,Şcoala Liteni Moara,Şcoala Corocăieşti,Şcoala Siminicea,Şcoala Putna,Şcoala Ulma,Şcoala Bălcăuţi,Şcoala Adâncata,Şcoala Botoşana,Şcoala Argel,Şcoala Panaci.

• 
  “Proiectul 50+ „ Şcolile care au organizat activităţi în cadrul Proiectului 50 plus:
  

• 
  Proiectul EQUINOX – ediţia a V - a martie 2008
  
• 
  Simpozionul internaţional EDUCAŢIE ŞI CETĂŢENIE EUROPEANĂ - ediţia a IV -a 12 aprilie 2008
  

Este o cinste deosebită să aniversăm tocmai noi, cei de azi, trecutul asociaţiei învăţătorimii Rădăuţene, dar şi o răspundere mare. Istoria acestei Asociaţii face parte din istoria Bucovinei plină de frământări politico-sociale.

Iată câteva crâmpeie din trecutul asociaţiei, al şcolii noastre bucovinene.

I – Prima perioadă de la ruperea Bucovinei din trupul Moldovei până in 1890, când au luat fiinţă primele grupări învăţătoreşti în limba germană.

II – Faza premergătoare înfiinţării Asociaţiei Române între 1890 – 1908 în care se frământă ideea de emancipare naţională, exemplu fiind neuitatul dascăl naţionalist şi făuritor de suflete George Brăilean şi a aprigului luptător Mihai Chisanovici.

III – Faza înfiinţării la 1 martie 1908 – până în ajunul marelui război când dăscălimea românească a judeţului Rădăuţi şi-a întărit sufletul şi şi-a îmbogăţit mintea… contopirea spirituală cu fraţii din regatul liber – 1 Decembrie 1918. În vara anului 1914 la Suceava are loc marele Congres al Învăţătorilor Români din Bucovina – sub preşedinţia lui George Tofan. Au conferenţiat d-l profesor universitar Ion I. Nistor, Mihai Chisanovici, invitaţi fiind şi prof. univ. Onisifor Ghibu şi I.G. Dumitraşcu fost preşedinte al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din Regat.

IV – Faza tulbure a războiului, cea mai grea perioadă pentru învăţătorimea bucovineană, când şi-au împlinit idealul de întregire a neamului românesc la 28 noiembrie 1918 – Cernăuţi urmată de marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

V – Este faza renaşterii Asociaţiei Învăţătorilor Rădăuţiului în lupta pentru obţinerea celor mai bune legi şcolare dar şi ameliorarea situaţiei materiale prin crearea unor instituţii ca: Banca Învăţătorul, Fondul Mutual, staţiuni pentru tratament şi odihnă, cămine pentru învăţători şi familiile lor ş.a.

• 
  în martie 1919 la Cernăuţi este convocat memorabilul Congres al Învăţătorimii Bucovinene condus de înv. director şcolar Samuil Ioneţ – întemeietorul muzeului Etnografic din Rădăuţi, arătând fruntaşilor ţării doleanţele disperate – se cerea pâine pentru dascăli. Datorită sforţărilor lui George Tofan şi boierului de la Storojineţ, Iancu Flondor – învăţătorimea bucovineană obţine o îmbunătăţire a salarizări sale nenorocite. S-au perindat la conducerea Asociaţiei oameni inimoşi ca: Titus Bădeliţă, Emilian Hreniuc, Onofrei Gherman, Petre Teleagă, Percec Ştefan, Atanasie Boghean şi ultimul preşedinte fiind eminentul învăţător şi scriitor Filimon Rusu.
  
• 
  este o perioadă de realizări privind situaţia materială şi morală a Asociaţiei (500 membrii - cotizaţie de 100 de mii lei – Banca Populară Învăţătorul cu 455 membrii şi un capital social de peste 586 mii lei, biblioteca împreună cu mobilierul de preţ evaluată la 500 mii lei);
  
• 
  organul de luptă al asociaţiei regionale „Voinţa Şcoalei” din Cernăuţi;
  
• 
  au fost mandataţi în Parlamentul ţării domnii învăţători Ifrim Popescu, Ion Ţigără, Stefan Percec şi Atanasie Boghean.
  

VII – Schimbarea regimului politic după 1944 a dus la reforma învăţământului din 1948, perioadă când Asociaţia Învătătorilor, ca şi alte asociaţii, a fost interzisă iar bunurile realizate prin forţe proprii au trecut ilegal la stat fiind preluate fără nici un drept. În această perioadă 1948 – 1989 învăţătorii şi-au desfăşurat activitatea fiind încadraţi în Sindicatul Învăţământului.

VIII – Noua perioadă de după 1989 a făcut ca învăţătorimea să revină la vechea Asociaţie. Foşti membrii ai Asociaţiei au mobilizat învăţătorii tineri spre cercetarea şi studierea diferitelor materiale privind dezvoltarea învăţământului românesc din zona Bucovinei şi România Mare. Prin întrunirile şi dezbaterile avute în consfătuiri sau cercuri pedagogice s-a aflat că cea mai mare parte a învăţătorilor doresc s-o reînfiinţeze. S-a organizat un colectiv de iniţiativă din foşti membrii – Istrate Iancu, Burdujan Haralambie, Sfîrnaciuc Arcadie, Hrihor Cleopatra, Procopciuc Valerian, Mimor Aurel, Bondrea Elena ş.a., cît şi învăţătorii activi ca: Moscaliuc Veronica, Marchitan Lia, Mandici Steluţa, Aga Gheorghe, Bâtă Vasile şi Adela, Călăraşu Elisabeta, prof. univ. dr. Roman C. Ioan, Hrişcă Valentina, Galan Maria, Dascălu Gheorghe, Moscaliuc Gheorghe….

Adunarea Generală a Învăţătorilor întrunită imediat după revoluţie în consfătuire a hotărât reluarea activităţii vechii asociaţii a învaţătorilor. Revenirea la vechea asociaţie s-a făcut în cadru festiv, fiind înscrisă juridic în rândul asociaţiilor, pe 25 martie 1995, la care au luat parte învăţători şi profesori pensionari foşti membrii ai asociaţiei cât şi personal activ. Ne-au făcut cinstea să fie prezenţi personalităţi ca: prof. Mihai Iacobescu, Gheorghe Giurcă, Burdujan Haralambie, Bejenaru Petru, Precup Vasile, înv. Istrate Iancu, lângă care s-a alăturat marele patriot – poetul basarabean Grigore Vieru. Acest moment a constituit un imbold în activitatea noastră, lucru constatat prin acţiunile organizate direct de Asociaţie sau prin cele organizate de Societatea Pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina sau de Şcolile din zona Rădăuţi, Vicov şi Siret. Ni s-a alăturat Inspectoratul Şcolar Suceava, Sindicatul Liber şi Independent Bucovina, Institutul de cercetare şi documentare al Academiei Române pentru Bucovina cât şi invitaţi metodişti din întreg judeţul.

Dorinţa tuturor a fost şi este îmbunătăţirea muncii, a condiţiilor de muncă şi viaţă a dascălilor activi şi pensioanari. De asemeni am dorit şi dorim să revendicăm Casa Invăţătorilor, construită prin contribuţie bănească numai din salariul învăţătorilor pe un teren cumpărat cu documente justificative în anul 1935.

Ne mândrim că Asociaţia Rădăuţeană a fost onorată la diferite acţiuni de prof. univ. Ion I. Nistor, George Tofan, Samuil Ioneţ, Iancu Flondor, Onisifor Ghibu, I G DUmitraşcu, trupa teatrală a lui Petre Liciu, şezători cu Mihail Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Emil Gîrleanu….

“Trecutul trebuie să-I servească de pildă viitorului”.
Astăzi stăruim pentru cultivarea minţii şi a sufletului, să sădim imboldul spre munca dârză şi rodnică, să revenim la tradiţiile de altă dată îmbogăţite cu cele moderne. Să nu ne pierdem încrederea în forţele noastre proprii!

Alături de inimoşii învăţători din toată ţara şi nu numai, încadraţi în Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România vom desfăşura activităţi interesante contribuind la propăşirea întregi naţii româneşti.

Fondatorul Asociaţiei Învăţătorilor din Fostul judeţ Rădăuţi, învăţător

Înv., Moscaliuc Veronica – preşedinte Asociaţie

Înv., Aga Gheorghe – vicepreşedinte al Asociaţiei
PASTRAREA OBICEIURILOR SI TRADITIILOR POPULARE IN COMUNITATILE ROMANESTI DIN TARILE VECINE PRIN PARTENERIATUL CU ASOCIATIA INVATATORILOR TELEORMANENI

Asociatia Invatatorilor Teleormaneni cu sprijinul Inspectoratului Scolar Teleorman, cu implicarea invatatorilor din Rosiori de Vede si cu contributia financiara a C.J.Telorman ,precum si a numerosi sponsori din zona a organizat in toamna anului trecut prima editie a Seminarului si Festivalului International „Limba , Obiceiuri,Traditii”. La actiune au participat dascali si elevi din tara si din comunitatile de romani din afara tarii: de la Cernauti,Chisinau,Tiraspol,Vidin si Varset. Mai multe formatii artistice au prezentat obiceiuri si traditii populare romanesti specifice zonei.

Manifestarea a urmarit folosirea corecta a limbi romane ca mijloc de comunicare,cunoasterea, pastrarea,cultivarea si transmiterea limbii romane,a traditiilor si obiceiurilor populare romanesti.

Actiunea a inceput in dupa amiaza zilei de 5 octombrie 2007.

La Monumentul Poetului National din Parcul Central al municipiului Rosiorii de Vede, un grup de invatatori si elevi de la scolile cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu” si „Zaharia Stancu” au intampinat pe oaspetii-invatatori, institutori, profesori si eleve/elevi, insotiti din Republica Moldova de profesor Raisa Padurean, director adjunct Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol si elevele/elevul Elena Padurean, Irina Bolbocean si Adrian Barda; profesor Lilia Panfilov, director adjunct educatie, arte, teatru-liceul „Gheorghe Asachi” din Chisinau si elevele Sanda Macari si Ana Nagrudnii; din Bulgaria: doamna Petia Radoslavova-Vidin; din Ucraina: profesor Domnica Pascar,profesor limba romana comuna Stanesti, raionul Lipoca, regiunea Cernauti; din Serbia: invatatorul Dorinel Stan, de la Scoala din Varset, vicepresedinte al CRS, redactor adjunct al publicatiei „Cuvantul Romanesc”, precum si pe cei din Romania din judetele : Arad, Cluj, Caras-Severin, Mehedinti, Sibiu, Dolj, Olt, Valcea, Arges, Suceava, Neamt, Constanta, Dambovita si municipiul Bucuresti.

Oaspetii au fost insotiti de cadre didactice din Rosiorii de Vede. S-au depus flori la Monumentul Poetului si s-au oferit buchete oaspetilor.

Profesorul Nistor Teodorescu, presedinte al Asociatiei Culturale „Mihai Eminescu” a informat pe cei prezenti despre activitatea asociatiei, despre adunarile omagiale, care s-au desfasurat la 15 ianuarie si 15 iunie, in parc, incepand cu anul 1994, despre organizarea periodica a Concursului National de poezie pentru elevi „Mihai Eminescu” si a concursurilor de recitare din creatia eminesciana, pentru elevii din clasele primare, gimnaziale si liceeale si pentru copiii de la gradinite-la nivelul municipiului.

Scolaritele de la „Zaharia Stancu” Tudor Irina si Tiganila Iulia au recitat poeziile „Rugaciune” si „La Steaua”. Lor li s-a adaugat Elena Padurean de la liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol care a recitat poezia „Doina”. Au mai fost recitate „Eminescu” de Grigore Vieru, „Eminescu” de D. Matcovski si „Eminescu” de Brigitte Struzik.

Doamna profesor Raisa Padurean si fiica sa, Elena, au interpretat cantecul „Pentru iubirea de Eminescu”.

De la doamna profesor Raisa Padurean am aflat despre faradelegile separatistilor, care vor sa impuna limba moldoveneasca...”Dar noi nu ne lasam...aparam limba romana. Liceul nostru a fost devastat. Dar, ca prin minune, icoana si portretul lui Eminescu nu au suferit stricaciuni...”

Doamna Lilia Panfilov ne-a spus ca in toate cele sapte cabinete de limba romana ale liceului se afla portretul lui Eminescu, ca lupta pentru mentinerea limbii romane e dura, iar doamna Domnica Pascar ne-a vorbit, cu insufletire despre existenta liceului cu predare in limba romana „Mihai Eminescu” din raion si despre scriitorul Vasile Posteuca.

Doamna Petia Radoslavova ne-a relatat ca doar la Sofia exista un liceu in care se preda in limba romnana si un bulevard care poarta numele lui Mihai Eminescu. Romanii din Bulgaria continua sa actioneze pentru a-si cuceri dreptul de a invatata in limba materna.

Domnul invatator Dorinel Stan ne-a spus ca la Costei exista un bust al lui Mihai Eminescu, ca in aceasta localitate a poposit Marele Poet cu trupa de teatru, ca in multe scoli din zona isi desfasoara activitatea societati culturale „Mihai Eminescu”.

6 octombrie 2007 ora 09:30...Sala de Festivitati a Clubului Copiilor din Rosiorii de Vede. Corala invatatorilor a intonat „Imnul Invatatorilor”, versuri si muzica invatator Anton Cimpoeru. Intr-o atmosfera de inalta simtire patriotica, institutorul Danut Parpala, presedintele Asociatiei Invatatorilor Teleormaneni, a deschis lucrarile Seminarului International al Invatatorilor „Limba, obiceiuri, traditii” si a anuntat prezenta oaspetilor din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, care isi desfasoara activitatea in scoli cu predare in limba romana a cadrelor didactice din judetele Romaniei si a membrilor Asociatiei Invatatorilor Teleormaneni.

Au rostit alocutiuni: profesor Raisa Padurean, elevele/elevul Elena Padurean, Irina Bolbocean, Adrian Barda, profesor Lilia Panfilov, elevele Sanda Macari, Ana Nagrudnii, profesor Petia Radoslavova, invatator Dorinel Stan, profesor Domnica Pascar-de la scoli din Republica Moldova, ucraina, Bulgaria, Serbia; profesor Ana Ionescu, director Editura MINIPED, Viorel Dolha-Arad, profesor preot Emil lazar, inspector scolar, profesor Costel Albu, director scoala Zaharia Stancu Rosiorii de Vede, profesor Gheorghe Vlad, scoala Zaharia Stancu, Rosiorii de Vede, profesor Gheorghe Amaicei, Piatra Neamt, Mariana Gusetu -Suceava, profesor Nistor Teodorescu-presedintele Asociatiei Culturale „Mihai Eminescu” Rosiorii de Vede, profesor drd. Vasile Fluieras-Cluj Napoca, institutorii Adina Tulbure , Mihaela Popescu si prof.Nistor Iorga

In dezbateri s-a scos in evidenta faptul ca pentru romanii din afara tarii, limba, cu toate modificarile pe care le-a suferit de-a lungul anilor se identifica in elementele constitutive cu graiul romanilor din tara.Populatia romana din afara granitelor a simtit si a gandit permanent precum fratii din interior, chiar din momentul in care s-au despartit din cauza vicisitudinilor istoriei.

In prefata lucrarii „Limba si cultura”a lui Theodor Capidan se arata „Privind limba ca supremul instrument al constintei romanesti,ea nu se infatiseaza numai ca un reflex al spiritului si al felului de a vedea lumea, ci reprezinta si expresia soartei noastre:numai prin limba noi ne dam seama dee ceea ce am ajuns si suntem in mijlocul popoarelor ce ne inconjoara.Ea ne apartine mai mult decat orice alta mostenire spirituala, pentru ca numai in ea se rasfrange sufletul poporului in intreaga realitate a vietii noastre spirituale”.Aceste idei au fost subliniate cu alte cuvinte si de catre participantii care au luat cuvantul la dezbaterile seminarului „Limba,obiceiuri,traditii”.

Tot cu acest prilej a fost lansat numarul 1 al revistei „Scoala si Invatatorul”, editata de Asociatia Invatatorilor Teleormaneni, revista ce cuprinde articole care prezinta obiceiuri si traditii populare romanesti,activitati de imbogatire a limbii si vocabularului.

Cunoscuta si apreciata solista de muzica populara Floarea Calota a adresat cuvinte de suflet participantilor si a interpretat cantece din inegalabilul nostru tezaur folcloric.

Dupa dezbateri mai multe formatii artistice din tara si din afara tarii au prezentat poezii, cantece, dansuri populare, obiceiuri si traditii populare romanesti.

Intreaga manifestare a contribuit la pastrarea si transmiterea limbii romane, a obiceiurilor si traditiilor populare romanesti atat in tinutul carpato-dunarean cat si in afara lui de catre romanii de pretudindeni.
Inst. Dan PARPALA

Preşedintele ASOCIATIEI INVATATORILOR TELEORMANENI

Numele celor mai mulţi luminători ai copiilor au fost uitate, datorită în parte distrugerii arhivelor din primul război mondial şi acolo unde se păstrează, insuficientei cercetări a acestui domeniu, mai ales în ultimele două decenii şi jumătate. Lipsesc monografiile în cele mai multe locuri, lipsesc studiile tematice despre presa didactică şi culturală nord-dobrogeană şi implicit, despre personalitatea luminoasă a unor învăţători.

Ne propunem ca din informaţii fragmentare (acte de tribunal, procese-verbale, presă, memorialistică tipărită sau rămasă în manuscris , contribuţii de familie etc.) să conturăm chipurile unor învăţători de excepţie a unor uriaşi printre pitici, a căror contribuţie merită să fie cunoscută şi cinstită de generaţii de educatori prezente şi viitoare.

Receptivi la marile probleme culturale ale tineretului, învăţătorii tulceni îşi aduc contribuţia lor modestă la cunoaşterea activităţii didactice a lui B.P.Haşdeu. În 1885 învăţători ca: Gh.Ionăşescu (Dăieni), N.Ludovic (Niculiţel), C.P. Mateescu (Cârjelari), Şt.Voinea (Somova) răspund chestionarului lingvistic-folcloric şi etnografic întocmit de B.P.Haşdeu.

Dintre figurile cele mai de seamă ale învăţătorimii tulcene putem menţiona printre alţii pe: Vasile Poreanu, T.Voicu, I. Ianculescu, C. Petrache, C.P.Mateescu, G.Eftuşescu, , Nichita Bonjug şi alţii care au militat nu numai în munca de la catedră ,ci au fost iniţiatorii diverselor acţiuni lăudabile.

Vom începe cu învăţătorii care s-au ilustrat cu precădere, în domeniul întemeierii şi conducerii unor publicaţii didactice şi cultural-literare.

Vasile Poreanu, învăţător la Cataloi, venit din Moldova, imediat după război are iniţiativa fondării în Dobrogea a Revistei Corpului Didacticu Ruralu (15.09.1883-15.06.1884).

Iniţiativa a fost luată în 19.08.1883 „O zi memorabilă în juna viaţă a corpului didactic primaru ruralu al acestui judeţ… simţindu-se necesitatea înfiinţării unui organ care să ne servească ca mijloc de schimbu al ideilor, sentimentelor şi experienţelor noastre .” (an I,nr.1 .10.09.1883)

Au apărut 12 numere (192pagini) şi a publicat problemele ridicate în congrese şi conferinţe privind situaţia învăţământului, generalizarea experienţei didactice şi promovarea metodelor noi pentru mai multe discipline de predare, realizarea actului de cultură în şcoli (concursuri, creaţie, culegere de proverbe şi anecdote), note şi recenzii ale unor reviste şi publicaţii profesionale, bibliografii tematice.

Vasile Poreanu a conceput programul şi statutul ziarului pedagogic menţionat, fiind şi semnatarul unor interesante materiale cu caracter aplicativ: Regula de ascultare, Formarea învăţătorului, Lumina şcolară, Cărţile didactice pentru scrisu-cititu…

Director al publicaţiei, înv. V.Poreanu, cunoscător atent al dinamicii ideilor pedagogice, rezumă pentru colegii săi experienţe interesante din publicaţiile: Frăţia România Italia (Bucureşti), Şcoala Română(Prahova), Şcoala practică(Năsăud).

A întreţinut un dialog competent , natural şi persuasiv cu abonaţii revistei.

Despre acest „luminător” Vasile Poreanu nu mai avem informaţii după 1900, dar se cuvine să aducem prinosul nostru de recunoştinţă acestor reprezentanţi ai unei generaţii de intelectuali, creatori ai unui admirabil act de cultură, de onestitate şi demnitate profesională.

Chipul învăţătorului, aşa cum a rămas în sufletul şi în faţa ochilor şi minţii fiecăruia va fi mereu o amintire dragă pentru toată viaţa făcând să răsară din timpurile trecute întreaga copilărie şi adolescenţă.

Şcoala cu clasele I-VIII Nifon Bălăşescu Tulcea