Summary Dumitru Matcovschi – 70 yars old person a man who tells

1. Le Français dans le monde; N. 360, novembre – décembre 2008

2. Les interactions verbales, tome I, Paris, 1990, p. 21-26

3. Enseigner le français par des activités d'expression et de communication. S. Hinglais, Retz, 2001

Catedra Limbi Moderne USMF „Nicolae Testemiţanu”

The course of English for medical purposes is always characterized by a search for more effective ways of teaching. When designing a lecture it is important to bear in mind that the ultimate objective is to help students to learn as efficiently as possible.

Modern methodology puts learners autonomy as one of its basic postulates. Case study is one of the teaching methods which enable the student to become more effective and independent learners of English.

Rezumat

Cursul de predare a limbii engleze cu scopuri medicale întotdeauna s-a caracterizat prin cercetarea celor mai eficiente căi de instruire. În timp ce proiectam o lecţie este important să ţinem cont de faptul că obiectivul final este de a ajuta studenţii să înveţe în modul cel mai eficient posibil.

Metodologia modernă desemnează printre postulatele sale de bază, autonomia studentului în procesul de învăţare.

Cuvinte cheie: Studiu de caz, metodă, metodologie.
Preliminarii

Transformările progresive prin care trece învăţămîntul impune reevaluarea şi perfecţionarea metodelor de predare / învăţare, în deplin acord cu acesta. Aflîndu-se sub control social, întregul proces instructiv-educativ rămîne deschis aplicării unor metode mai eficiente de instruire. Astfel, metodele care s-au dovedit perimate au fost treptat înlocuite cu tehnici noi de instruire.

Într-un demers didactic la clasă, exercitarea efectivă a unei sau altei metode didactice rămîne aspectul cel mai vizibil, mai uşor de urmărit, de evaluat şi de verificat, deoarece cuprinde munca însăşi, nemijlocită, a profesorului cu elevul / studentul, efortul lor comun.

Desfăşurarea unei acţiuni instructive urmează un şir de momente în funcţie de sarcinile concrete de predare / învăţare, eşalonate într-o anumită logică pedagogică: o suită de comportamente – operaţii succesive, orientate, finalizate şi condiţionate între ele.

În pedagogia modernă, se pune accentul, în mod expres, pe promovarea metodelor centrate pe elev / student, cele mai pertinente în contextul învăţămîntului formativ, proiectat din prospectivă, adică pornindu-se de la aşteptările concrete din partea societăţii faţă de cel care beneficiază de instruire şi, la absolvire, urmează să se încadreze în viaţa reală. Este vorba de metodele activ-participative, prin care elevul, dirijat fiind de profesor, este încadrat în:

- precizarea problemei de studiu,

- identificarea surselor / instrumentelor / căilor de soluţionare;

- desfăşurarea cercetării propriu-zise;

- aprecierea – evaluarea rezultatelor dobîndite;

- formularea concluziilor finale;

- identificarea căilor de rezolvare a cazului.

La această etapă de evoluţie a societăţii, învăţarea prin cercetare şi descoperire este chiar cheia succesului în instruire.

Conform clasificării propuse de Ioan Cerghit ( „Metode de învăţămînt”, Polirom, 2006), metoda studiului de caz face parte din metodele de explorare a realităţii.

Metoda studiului de caz, fără îndoială, se înscrie perfect printre alte metode eficiente de învăţare prin cercetare şi descoperire, deoarece îi apropie şi mai mult pe studenţi de problemele complexe ale vieţiii practice, de situaţii asemănătoare cu care ei se vor confrunta în viaţă şi în activitatea socio-profesională ulterioară.

Cazul reprezintă o situaţie concretă, puternic contextualizată, un fenomen, un proces, o activitate, un individ, un grup de persoane, o organizaţie sau orice altceva care poate interesa la un moment dat, din perspectivă pragmatică.

Studiul de caz reflectă modalitatea în care aspectele teoretico- metodologice interacţionează cu aspectele concrete, pragmatice, ale unui caz concret.

D. B. Bromley precizează că studiul de caz poate fi utilizat în domenii diverse, precum: administraţie publică centrală şi locală, anatomie, antropologie, activităţi sociale, biochimie, consultanţă managerială, juridică sau financiară, criminologie, inteligenţă artificială, istorie, jurisprudenţă, management, politică, psihiatrie, studiul personalităţii, studii militare, sociologie etc.

O. Nicolescu defineşte studiul de caz ca reprezentând o „metodă activă de învăţământ, bazată pe o implicare intensă a participanţilor la procesul de pregătire în abordarea şi de regulă, în soluţionarea unei soluţii-problemă cu scopul aplicării creatoare a cunoştinţelor dobândite şi a formării şi dezvoltării de aptitudini şi comportamente de management eficace”.

C. Robson consideră că studiul de caz poate fi definit drept „o strategie de cercetare bine stabilită, focalizată pe un caz concret (care este interpretat în amănunt, adică prezentând referiri detaliate despre indivizi, grupuri, organizaţii vizate), cu luarea în considerare a tuturor particularităţilor sale contextuale. Acesta necesită utilizarea mai multor metode complementare de culegere, analiză, prelucrare şi stocare a informaţiilor relevante, atât cantitative cât şi calitative.”

R. K. Yin apreciază că studiul de caz defineşte „o strategie de realizare a unei cercetări, care necesită investigaţii empirice în legătură cu un fenomen particular contemporan, într-un context de viaţă real şi utilizând multiple surse de informaţii (interviuri, chestionare, mărturii, dovezi, documente)”.

2. 2. Clasificări:

Precum precizează Ioan Cerghit, studiul de caz s-a născut „din necesitatea găsirii unor căi de apropiere a instruirii de modelul vieţii reale, al activităţii practice reale sau productive.” În clasificarea metodelor didactice propusă de acest cercetător, metoda Studiului de caz se plasează la categoria celor în care predomină acţiunea operaţională:

A) Metode didactice in care predomina actiunea de comunicare;

B) Metode didactice in care predomina actiunea de cercetare a realitatii in mod;

C) Metode didactice in care predomina actiunea practica, operationala:

- reală (exercitiul, algoritmizarea, lucrarile practice, studiul de caz);

- simulată (jocul didactic, jocul de roluri /dramatizarea).

D) Metode didactice in care predomina actiunea de programare speciala a instruirii initial comunicare initial comunicare (instruirea programata; instruirea asistata pe calculator).

Astfel, spre deosebire de metodele tradiţionale, metoda studiului de caz „mijloceşte confruntare directă cu o situaţie de viaţă reală, autentică” ( op. Cit. , pag. 233).

Cazurile de viaţă reală supuse analizei permit înţelegerea complexă a problemei şi formularea unor sugestii optime de soluţionare a ei.

„Subiectul” activităţii de cercetare bazate pe metoda studiului de caz îl constituie „cazul” propriu-zis, ales de către profesor împreună cu elevii / studenţii, în mod intenţionat, dintr-un cîmp de realităţi proprii unui sector al cunoaşterii sau al acţiunii practice umane.

Studiul de caz lărgeşte cîmpul cunoaşterii, deoarece implică cunoştinţe / capacităţi din mai multe domenii, corelate, şi permite trecerea de la particular la dezvăluirea generalului.

Întrucât „cazul” poate fi în mod virtual aproape orice, adică o situaţie concretă, puternic contextualizată, un fenomen, un proces, o activitate, un grup de persoane, o organizaţie sau orice altceva care ne poate interesa la un moment dat din perspectivă pragmatică, studiul de caz se poate referi exact la o persoană, un grup, o organizaţie, o decizie, o inovaţie, un produs/serviciu.

- studiul de caz individual, care pune un accent important pe o persoană. Acesta se foloseşte pentru a identifica posibilele cauze, factori determinanţi, procese, experienţe care pot conduce la un rezultat urmărit de cercetător;

- studiul de caz despre comunităţi (societăţi) analizează una sau mai multe comunităţi locale. El descrie şi studiază relaţiile dintre acestea, insistând asupra aspectelor principale ale vieţilor comunitare.

- studiul de caz axat pe un grup social se referă atât la grupuri mici (familie, grup, organizaţie), dar şi la grupuri mari (profesii). El descrie şi analizează, în mod frecvent, relaţii şi activităţi; - studiul de caz axat pe organizaţii, firme sau instituţii poate aborda teme diverse precum punerea în practică a unor strategii sau politici, elemente diverse de management, cultura de organizaţie, procese de schimbare şi inovare;

- studiul de caz axat pe evenimente, roluri, relaţii analizează interacţiuni umane, conflicte de rol, stiluri de management, tipuri de manageri.

2.4. Metoda studiului de caz: forma si continut

Calitatea pedagogica a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoastere propusa de profesor intr-o cale de invatare realizata efectiv de elev, student, in cadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanenta.

Un studiu de caz se imparte in 3 mari sectiuni, denumite in functie de subiect si de domeniul de activitate:

- provocare / problemă / ipoteză;

- abordare / soluţie / implementare;

- beneficiu / rezultat / finalizare.

Prezentăm în continuare cele mai importante caracteristici pe care trebuie să le îndeplinească un studiu de caz:

Studiul de caz este o strategie, o abordare, mai degrabă o metodă, precum observaţia sau interviul;

Studiul de caz presupune realizarea unei cercetări, ceea ce include şi elemente de evaluare finală;

- cercetarea realizată este necesar să fie empirică în sensul de a avea încredere în interviuri, chestionare, mărturii, dovezi, documente studiate în legătură cu fenomenul cercetat; studiul de caz este particular, profund specific;

- el depinde în mod direct de rezultatele cercetării şi de modul în care pot fi generalizate concluziile;

studiul de caz se axează pe studierea unui fenomen în contextul în care acesta se produce, mai ales atunci când graniţa dintre fenomen şi context nu este clar definită;

- studiul de caz necesită folosirea unor metode multiple de culegere a informaţiilor. Luând în considerare aceste caracteristici, T. D. Cook şi D. T. Campbell5 apreciază că studiul de caz reprezintă o alternativă viabilă pentru realizarea unor experimente, dar numai în circumstanţe adecvate. Ca atare studiul de caz „reprezintă o cercetare fundamentală, particulară, profund diferită de celelalte tipuri de cercetări, cu un plan propriu, adecvat scopurilor acesteia.”

• 
  (a) Studiul de caz poate fi realizat de către o persoană sau de către mai multe, acestea lucrând de regulă în echipă. În acest din urmă caz, cel puţin din punct de vedere teoretic, studenţii / cercetătorii îndeplinesc roluri similare sau complementare.
  
• 
  (b) Fiecare dintre persoanele implicate trebuie să facă dovada unei aprecieri corecte asupra a ceea ce are de făcut şi asupra motivului pentru care realizează cercetarea.
  
• 
  (c) Se recomandă ca întreaga echipă să fie implicată în primele etape de conceptualizare şi de stabilire a problemelor care trebuie cercetat.
  
• 
  (d) Planul studiului de caz conţine detalii despre modalităţile de culegere a informaţiilor care trebuie utilizate precum şi reguli generale care trebuie urmate de către întreaga echipă.
  
• 
  (e) În situaţia realizării studiului de caz de către o singură persoană, cel mai important scop al planului este acela de a asigura validitatea studiului. În cazul realizării studiului în echipă, planul contribuie şi la creşterea încrederii reciproce a cercetătorilor implicaţi.
  

Prezentăm în continuare structura recomandată de noi pentru realizarea unui studiu de caz performant: introducerea este acea parte a studiului de caz care conţine informaţii esenţiale despre planul studiului, cercetare, etape, toate acestea prezentate într-o abordare contextualizată şi ţinând cont de elementele de perspectivă (incluzând şi motivele pentru care se realizează cercetarea);

metodologia este acea parte a studiului de caz care include sarcinile majore şi dificile, generate mai ales de culegerea informaţiilor. Dintre aceste sarcini se evidenţiază: asigurarea accesului la sursele de informaţii, definirea clară a informaţiilor necesare, evaluarea şi asigurarea resurselor disponibile sau dezirabile, programarea activităţilor de culegere, prelucrare, analiză şi interpretare a informaţiilor, stabilirea perioadelor de timp necesare;

întrebările constituite de fapt într-un set coerent, completează modalităţile de obţinere a informaţiilor prin interviuri, chestionare, mărturii, dovezi;

raportarea (concluzionarea) reprezintă acea parte a studiului de caz care cuprinde: schiţa raportului de cercetare sau raportul de cercetare „in extenso”, interpretarea informaţiilor obţinute (conform metodologiei stabilite şi conform obiectivelor stabilite iniţial pentru cercetare), publicul ţintă, posibilele concluzii.

2.8. Calităţile studiului de caz

Pentru eficienţă, un studiu de caz se recomandă să întrunească anumite calităţi, şi anume:

- să fie real, adică să reflecte o situaţie, un proces, un fenomen, un eveniment petrecut într-o organizaţie sau în activitatea unei persoane sau foarte posibil a se fi petrecut în trecut sau a se petrece în viitor;

- trebuie să fie semnificativ, adică să abordeze o situaţie cu adevărat importantă, un proces relevant, un fenomen complex, un eveniment amplu petrecut într-o organizaţie sau în activitatea unei persoane;

- trebuie să fie instructiv din punct de vedere educaţional sau managerial, adică să reprezinte un instrument util pentru potenţialii utilizatori-profesori, studenţi, consultanţi, manageri;

- să fie incitant, adică să stimuleze interesul celor implicaţi pentru situaţia prezentată, analiza şi interpretarea acesteia;

- să fie complex, adică să includă un set de informaţii determinante care să facă utilă folosirea sa în diverse activităţi (educaţionale, de consultanţă sau manageriale).

III. Aplicarea metodei Studiul de caz în cadrul orelor de limba engleză:

3.1. Obiective:

E de menţionat din capul locului că:

- pregătirea / aplicarea / evaluarea rezultatelor aplicării metodei studiului de caz necesită timp şi efort susţinut atît din partea cadrelor didactice , atît şi din partea studenţilor;

- durează în timp ( necesar pentru informare, documentare, cercetare, analiză şi interpretare a datelor; formulare concluzii şi sugestii);

- întîmpină anumită rezistenţă din partea studenţilor – le ia ceva timp; se aplică la o disciplină care nu ţine direct de pregătirea lor profesională.

Iată de ce este foarte important ca problema supusă Studiului de caz să fie una de interes major multiplu.

În cazul disciplinei limba engleză pentru studenţii medicinişti, aplicarea acestei metode eficiente de învăţare derivă din specificul grupului ţintă şi din obiectivele disciplinei în cauză.

În scopul asigurării caracterului practic-aplicativ al cursului de engleză pentru studenţii în Medicină, se selectează / aplică metode care îi scot din contextul „gramaticalizat” şi îi plasează în cel cît mai apropiat de necesităţile de comunicare a respectivei categorii de învăţăcei şi de inserţie socială şi profesională cît mai reuşită.

Remarcă demnă de luat în seamă: toate etapele de pregătire, realizare şi raportare a rezultatelor Studiului de caz se vor desfăşura exclusiv în limba engleză.

Obiectivul de bază: Aplicarea cunoştinţelor / competenţelor de comunicare în limba engleză în condiţii solicitate de analiza / interpretarea unui caz concret de viaţă.

Obiective specifice:

- extinderea / extrapolarea cunoştinţelor de limba engleză asimilate în cadrul orelor de curs;

- operaţionalizarea limbajului în condiţii noi;

- „obiectivizarea” mijloacelor de comunicare lingvistică în cazuri concrete, de viaţă;

- asigurarea implicării în problemele comunităţii;

- formarea unei poziţii profesionale deontologice, civice.

- Subiectul studiului de caz se selectează de comun acord cu studenţii;

- Trebuie să fie real, din viaţă;

- să aibă implicaţii directe în specificul studiilor / facultăţii; în cazul nostru – studenţii medicinişti;

- Să fie actual

- Să prezinte o situaţie de interes comun, major, comunitar;

- să fie incitant pentru realizatori;

- să furnizeze concluzii concrete şi să indice soluţii de depăşire a situaţiei.

Tema Studiului de caz: Efecte ale vecinătăţii Fast-foodurilor cu instituţiile de învăţămînt preuniversitar.

3.4. Motivaţia studiului:

informaţia de ultima oră, locală şi europeană ( inclusiv România, ultimele studii) privind efectele dezastruoase a alimentării nesănătoase a elevilor asupra sănătăţii şi facultăţilor / capacităţii de muncă intelectuale;

manifestarea interesului scăzut faţă de alimentarea copiilor din partea familiilor acestora, din partea autorităţilor de resort;

lipsa unei culturi a alimentaţiei corecte;

calitatea proastă / dubioasă a produselor comercializate de către instituţiile alimentare tip fast – food;

pericolul de atîrnă asupra viitorului populaţiei cauzat de sănătatea precară a generaţiei în creştere: sporirea riscului de invaliditate, scăderea / lipsa capacităţii de muncă etc.

(a) conştientizarea problemei, acceptarea acesteia de către studenţi – se va face prin discuţii în cadrul cărora va fi indusă / dedusă problema de studiu. Vor fi binevenite statistici, cronici, articole de mass-media care reflectă problema, aducînd-o în atenţia opiniei publice;

(b) elaborarea planului de realizare a Studiului, care va include:

- stabilire obiective;

- fixare sarcini de realizare şi termene;

- distribuire funcţii / activităţi concrete;

- precizare metode de lucru: vizite, chestionare; discuţii, interviuri; analiză statistici, informaţii;

- determinare modalitate de prezentare a rezultatelor studiului de caz;

(c) acumularea datelor iniţiale – informarea primară: analiza pe teren, factologică şi statistică, privind cazuri de vecinătate a insituţiilor de învăţămînt cu fast-foodu-rile;

(d) analiza informaţiei, în raport cu obiectivele stabilite;

Formulare concluzii, sugestii.

(e) pregătirea prezentărilor , colective / individuale;

(f) elaborarea textelor;

(f) Prezentarea orală a rezultatelor Studiului de caz;

(a) Calităţi ale comunicării orale:

- coerenţa discursului : logica de structură şi conţinut;

- construirea corectă gramatical a mesajului;

- utilizarea unui vocabular corect, diferenţiat, nuanţat;

- calităţi tehnice ale vorbirii: respectare reguli ortoepice; tempou, expresivitate, nonverbalul şi paraverbalul;

Vom menţiona că aplicarea acestei metode în cadrul orelor de limba engleză pentru studenţii de la Medicină este eficientă doar în cazul în care subiectul de studiu prezintă interes, are implicaţii directe în pregătirea lor profesională şi le oferă deschideri către viaţa post – universitară: corespunde necesităţii de comunicare în limba engleză în cadrul unor stagii, conferinţe; le asigură baza necesară pentru accederea şi susţinerea masteratului.

1 D. B. Bromley, The Case-Study, Method in Psychology and Related Disciplines, U.K., Chicester, 1986, pag. 177-178

2 O. Nicolescu (coordonator), Management aplicativ-studii de caz, Bucureşti, Institutul Manager, 1994, pag. 7

3 T. D. Cook şi D. T. Campbell, Quasy-Experimentation: Design and Analysis Issues for Field Settings, Chicago, U.S.A., Rand McNally, pag. 104-109