Cod-f-pc-4 revista presei 22-29 noiembrie 2010 cuprins
|
|  Yüklə 1.08 Mb.
|
PRESA CENTRALĂGalaţi/ Până în luna mai autorităţile caută soluţii pentru prevenirea inundaţiilorAstăzi la Prefectura Galaţi a avut loc o întâlnire de lucru a autorităţilor din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea cu specialişti din domeniul apelor pentru găsirea unor soluţii tehnice în vederea înlăturării pericolului producerii de inundaţii în această regiune.La eveniment au mai participat şi Dan Cârlan, directorul Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor, dar şi Mihai Capră, secretar de stat în Ministerul Administraţiei."Cred că până în luna mai a anului următor se va finaliza studiul prin care vom propune cea mai bună soluţie pentru prevenirea inundaţiilor. Acum analizăm mai multe variante şi până în luna mai vom vedea care e cea mai corectă. Apoi acest studiu va intra în dezbatere publică pentru a obţine şi aprobarea comunităţii", a declarat Dan Cârlan.Una dintre variantele avute în vedere de specialişti este cea a unor diguri mobile. "Este vorba de montara unor stâlpi pe faleză la anumite distanţe, stâlpi care vor susţine plăcile din aluminiu care vor constitui digul mobil. Acest dig va fi monat doar când va fi risc de inundaţii. Astfel de soluţii sunt practicate în foarte multe oraşe din Europa", a declarat Cosmin Păun, prefectul judeţului Galaţi.Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, a spus că problemele pe râul Siret sunt aproape rezolvate, prin terminarea de către Apele Române a porţiunii de dig de la Cosmeşti şi a construcţiei hidrocentralei din ceastă zonă, dar şi prin finalizarea digului de la Şendreni."Suntem autorităţile locale din cele trei judeţe pentru că gândim acţiunea în comun şi nu separat, pe patripriuri locale. Este un lucru pe care l-am salutat mereu şi nu aş vrea să se inducă în opinia publică faptul că ar avea ceva Brăila cu Galaţiul, Galaţiul cu Tulcea şi Tulcea cu toţi ceilalţi. Cum am procedat şi în vară am reuşit să ţinem cele trei ape în matca lor şi aşa vom face şi pe viitor, fără a avea acţiuni în detrimentul celorlaltor comunităţi locale", a precizat preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac. /Adevărul, http://www.adevarul.ro/locale/galati/Pana_in_luna_mai_autoritatile_cauta_solutii_impotriva_inundatiilor_provocate_de_Dunare_0_378562674.html Teme similareO casă dintr-o localitate vâlceană a fost înghiţită de pământPanică în localitatea Buneşti din Vâlcea. O casă a fost pur şi simplu înghiţită de pământ, iar o alta stă să se dărâme. În locul casei a apărut ca prin minune un lac cu apă sărată adânc de cel puţin 20 de metri.Pereţii casei s-au prăbuşit în lacul cu apă sărată care a apărut din senin. "În jurul orei două a apărut aşa ca o vuitură şi s-a scufundat", a declarat Viorel Radi, primarul din Buneşti.În casă locuiau două persoane, care au reuşit să fugă înainte să cadă pereţii. "Am încercat să măsurăm adâncimea, are 17-20 de metri, un diametru de 6 metri, e în evoluţie, conţinut de apa, care am testat-o şi este sărată", a declarat Adrian Mesescu, şef ISU Vâlcea.Toată gospodăria este evacuată, iar familia caută acum să se mute în altă parte. Geologii susţin că în zonă se află un zăcământ de sare. /Realitatea TV Zăpadă, grindină şi inundaţiiMai multe staţiuni şi localităţi din sudul litoralului au fost afectate azi dimineaţă de grindină, deşi temperaturile depăşeau 5 grade Celsius. Bucăţile de gheaţă de mărimea oului de porumbel au spart ţigle şi geamuri, s-au topit şi au inundat casele. Şi în nordul ţării, vremea rea a creat probleme. Circulaţia maşinilor a fost îngreunată de zapada care a căzut în zonă. /TVR1 Un şlep încărcat cu peste 900 de tone de porumb a eşuat la kilometrul fluvial 901, în dreptul localităţii mehedinţene BatoţiNava fluvială se afla sub pavilion românesc, iar sâmbătă seara, a izbit un banc de nisip și nu s-a mai putut redresa. Șlepul venea din Serbia și se îndrepta spre portul din Constanța, însă, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, nu a mai ajuns la destinație. „Condițiile de ceață au generat o eroare de pilotaj, iar nava a eșuat. Din cauza perdelei de ceață, geamandura roşie care delimitează şenalul navigabil de malul sârbesc a fost confundată cu geamandura verde care delimitează şenalul navigabil de malul românesc, iar această confuzie a dus la proptirea navei într-un banc de nisip”, ne-a spus Marinică Genovu, directorul Serviciului pentru Siguranța Navigației din cadrul Căpităniei Drobeta Turnu Severin. Astăzi, nava rămâne la mal În momentul de față, șlepul se află, în continuare, pe uscat. Din cauza faptului că apele Dunării au scăzut, operațiunile de redresare sunt, practic, imposibile. Specialiștii așteaptă, acum, ca apele fluviului să crească și își pun speranțele într-un remorcher care să treacă prin zonă. „Nava se află în continuare pe uscat și cel mai probabil, nu sunt șanse ca ea să fie remorcată în cursul zile de azi. Cota apelor Dunării a scăzut, de ieri până azi, ceea ce reprezintă un impediment major pentru eventualele operațiuni de remediere a situației. Așteptăm ca apele să crească. În plus, avem nevoie de o navă de mare putere care să treacă prin zonă și să scoatem șlepul. Ideal ar fi un remorchier, însă în momentul de față nu avem niciunul în zonă”, mai spune directorul Marinică Genovu. Atât echipajul șlepului eșuat, cât și încărcatura navei se află în siguranță, iar circulația pe Dunăre nu este, în niciun fel, afectată. Datorită faptului că accidentul s-a petrecut într-o zonă cu mâl și nisip, nava nu a suferit nicio avarie. Autoritățile au înaintat și o alternativă la remorcare, aceea de a introduce o navă pe lângă cea eșuată, pentru a mai prelua din încărcătură. Nici acest lucru nu a fost, însă, posibil, din cauza nivelului mic al apei. „În jurul navei, apa avea, astăzi, circa 30 de centimetri, ceea ce este foarte puțin având în vedere faptul că, pentru o astfel de operațiune, ar fi nevoie de o adâncime de circa 1,8 metri”, afirmă Marinică Genovu. Incident similar, în urmă cu câteva luni În aceeași zonă în care a eșuat șlepul încărcat cu porumb a avut loc un incident similar, chiar în vara acestui an. În luna iulie, un vas de croazieră care naviga sub pavilion elvețian, cu 126 de turiști și 36 de membrii ai echipajului la bord, a eșuat lovindu-se de un banc de nisip, tot în dreptul localității Batoți, însă pe malul sârbesc al Dunării. Nimeni nu a fost rănit, însă marinarii s-au chinuit două zile pentru a redresa vasul eșuat. În ceea ce privește accidentul șlepului plin cu porumb, cei în măsură să intervină așteaptă ca, în două zile, nivelul Dunării să crească. Abia atunci un remorcher sau o navă de mare tonaj va putea să intervină și să repună în mișcare nava fluvială. /Adevărul http://www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/incarcat-kilometrul-localitatii-mehedintene-Batoti_0_376762531.html Teme internaţionaleÎncălzirea globală a încetinit din cauza poluăriiÎncălzirea globală a încetinit în ultimii zece ani, potrivit Met Office, întrucât în atmosfera Pământului există mai multă poluare, ce reflectă razele solare şi duce la un efect de răcire.Ultimele informaţii adunate de la 20 de instituţii ştiinţifice din întreaga lume arată că temperaturile globale sunt mai mari ca niciodată. Însă, creşterea temperaturilor din ultimii 30 de ani a început să încetinească. Pământul s-a încălzit cu 0,16 grade Celsius din 1970, însă în ultimul deceniu creşterea a fost de doar 0,05 grade Celsius, potrivit institutului meteo britanic, Met Office. Scepticii folosesc aceste informaţii drept dovezi pentru faptul că încălzirea globală este un mit.Noul raport al Met Office spune că încetinirea încălzirii poate fi explicată prin mai mulţi factori. Şi, într-adevăr, gazele cu efect de seră emise de oameni sunt mai multe ca niciodată.Una din sursele principale de poluare este Asia, unde creşterea imensă a centralelor pe bază de cărbuni duce la emiterea unor mari cantităţi de aerosoli, precum sulful. Acesta reflectă lumina soarelui, răcind suprafaţa Pământului.Dr. Vicky Pope, directorul departamentului de Schimbări Climatice din Marea Britanie, spune că poluarea ar putea avea un efect răcoritor."O posibilă creştere a emisiilor de aerosoli din Asia în ultimul deceniu a contribuit substanţial la încetinirea încălzirii", a declarat dr. Pope.Un alt factor care a redus rata încălzirii este un minium prelungit în ciclul solar, ceea ce înseamnă că Terra primeşte mai puţină căldură de la Soare.La încetinire contribuie şi fenomene climatice precum furtunile tropicale El Nino şi La Nina.Dr. Pope a subliniat însă că temperaturile globale sunt încă în creştere şi 2010 este al doilea an călduros din istoria recentă, potrivit Met Office.Alte instituţii, precum NASA, spun că 2010 va fi cel mai cald an din istorie, fiind cu 0.5 grade mai cald decât media din 1961-1990, de 14C.Dr. Pope avertizează că lumea nu trebuie să se amăgească că am scăpat de încălzirea globală doar pentru că a încetinit. Pe termen lung, planeta se încinge, deşi pe termen scurt pare că se răceşte, după cum arată iernile pline de zăpadă. Peste 190 de ţări se vor întâlni săptămâna viitoare la Cancun, în Mexic, la o conferinţă despre schimbările climatice, pentru a discuta despre cele mai bune metode de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât temperatura să nu crească cu peste 2 grade Celsius.În prezent, temperatura a crescut cu 0.8 grade Celsius faţă de nivelul din vremurile pre-industriale./Realitatea.net Imagini apocaliptice! Poluarea, cel mai mare dusman al Planetei!Civilizatia a adus multe beneficii, dar si mai multe probleme, insa cea mai mare dintre ele pare sa fie poluarea. Contaminarea aerului, a solului si a apelor a dus la disparitia a milioane de specii de animale, dar si oamenii au avut de suferit. Lumea civilizata isi lasa amprenta peste tot in aceasta lume, milioane de tone de deseuri au poluat apele, solul, iar aerul a fost contaminat de fumul dens iesit din fabricile care "atesta" ca civilizatia trebuie sa plateasca un pret.Va vom prezenta in cele ce urmeaza niste imagini cutremuratoare, culese din intreaga lume, care prezinta cat de mult dauneaza omul Planetei, si cat de mult ne indreptam spre autodistrugere./PROTV Teme socialeGuvernul taie din banii alocaţi de la bugetul de stat pentru Educaţie, Agricultură, ApărareGuvernul va reduce anul viitor nivelul de cheltuieli acoperite de la bugetul de stat pentru Educaţie, Agricultură, Apărare, Interne şi Economie şi va majora alocaţiile Ministerelor Muncii, Transporturilor şi Mediului, calculate ca pondere în Produsul Intern Brut comparativ cu bugetele din acest an. Proiecţiile de cheltuieli rezervate ministerelor exclusiv din bugetul de stat sunt incluse în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2011-2013, aprobată, miercuri, de Guvern şi obţinută de Mediafax.Documentul prezintă o comparaţie între nivelul de cheltuieli totale estimate să fie acoperite anul viitor pentru ministere de la bugetul de stat şi nivelul din acest an, precum şi proiecţiile pentru intervalul 2012-2013.Sursa citată relevă astfel că totalul cheltuielilor alocate de la bugetul de stat vor scădea la Ministerul Agriculturii ca pondere în PIB, de la 1,07% în 2010 (5,4 miliarde lei) la 1,02% din PIB (5,5 miliarde lei), dar vor urca la 7 miliarde lei în 2012 (1,18% din PIB) şi la 8,2 miliarde lei în 2013 (1,24% din PIB).Cheltuieli acoperite de la bugetul de stat vor scădea şi la Ministerul Educaţiei ca pondere în PIB, de la 1,08% (5,53 miliarde lei) în 2010 la 1,03% din PIB (5,59 miliarde lei) în 2011 şi va reveni pe creştere în 2012 (6,4 miliarde lei, 1,08% din PIB) şi în 2013 (8,4 miliarde lei, 1,29% din PIB).Ministerul Apărării Naţionale va înregistra de asemenea o scădere a cheltuielilor de la bugetul de stat, de la 6,59 miliarde lei în 2010 (1,29% din PIB) la 4,38 miliarde lei în 2011 (0,80% din PIB), tendinţă care va continua şi în următorii ani, când cheltuielile de la bugetul de stat ale Apărării vor fi limitate la 0,78% din PIB (4,6 miliarde lei) în 2012 şi la 0,73% din PIB (4,8 miliarde lei) în 2013.Aceeaşi situaţie va fi înregistrată şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde cheltuielile acoperite de la bugetul de stat vor scădea de la 1,70% din PIB (8,7 miliarde lei) în 2010, la 1,42% din PIB (7,7 miliarde lei) în 2011, la 1,24% din PIB (7,4 miliarde lei) în 2012 şi la 1,17% din PIB (7,7 miliarde lei) în 2013.Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri va avea anul viitor un buget de cheltuieli acoperite de la bugetul de stat mai mic decât în acest an, de 1,3 miliarde lei (0,25% din PIB) faţă de 2,1 miliarde lei (0,41% din PIB) în 2010, urmând însă să beneficieze de mai mulţi bani în 2012 (1,75 miliarde lei, 0,29% din PIB) şi în 2013 (1,79 miliarde lei, 0,27% din PIB).O reducere a cheltuielilor asigurate de la bugetul de stat este indicată în Strategie şi pentru Ministerul Sănătăţii, de la 0,99% din PIB (5 miliarde lei) în 2010 la 0,34% din PIB (1,8 miliarde lei) în 2011, la 0,30% din PIB (1,78 miliarde lei) în 2012 şi la 0,28% din PIB (1,84 miliarde lei) în 2013. Surse oficiale au declarat însă, miercuri, agenţiei Mediafax, că ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a reproşat Ministerului Finanţelor, în şedinţa de guvern, că în Strategia fiscal-bugetară aferentă intervalului 2011-2013 sunt alocate prea puţine fonduri pentru sănătate, avertizând că spitalele vor acumula datorii care trebuie achitate tot de la bugetul de stat.În urma disputei dintre cele două ministere, Strategia fiscal-bugetară pentru 2011-2013 a fost modificată prin suplimentarea sumelor destinate Fondului de Asigurări de Sănătate, precum şi prin suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii pentru achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, astfel că bugetul alocat Sănătăţii pentru anii următori va rămâne cel puţin la nivelul prevăzut pentru 2010, au declarat sursele citate. O creştere a cheltuielilor acoperite de la bugetul de stat este indicată în document pentru Ministerul Muncii, de la 28,4 miliarde lei în 2010 (5,56% din PIB) la 33,3 miliarde lei în 2011 (6,1% din PIB), dar va scădea ulterior ca pondere în Produsul Intern Brut, la 34,7 miliarde lei în 2012 (5,79% din PIB) şi la 35,4 miliarde lei în 2013 (5,38% din PIB).Pentru Ministerul Transporturilor, volumul de cheltuieli asigurate de la bugetul de stat va fi majorat de la 10,2 miliarde lei în 2010 (2,01% din PIB) la 11 miliarde lei în 2011 (2,04% din PIB), la 13 miliarde lei în 2012 (2,18% din PIB), dar va fi limitat la 14,1 miliarde lei în 2013 (2,14% din PIB).Cheltuielile de la bugetul de stat vor mai creşte şi în cazul Ministerului Mediului, de la 1,8 miliarde lei în 2010 (0,36% din PIB) la 2,2 miliarde lei în 2011 (0,41% din PIB), la 2,9 miliarde lei în 2012 (0,49% din PIB), dar va scădea în 2013 la 0,47% din PIB (3 miliarde lei în 2013).La Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, bugetul de cheltuieli acoperite de la bugetul de stat va fi menţinut ca pondere în PIB la nivelul din acest an, respectiv 0,43% din PIB (2,2 miliarde lei în 2010 şi 2,3 miliarde lei în 2011), va urca în 2012 la 3,1 miliarde lei (0,53% din PIB), pentru ca în 2013 să coboare la 3 miliarde lei în 2013 (0,47% din PIB).Antena 3 Luăm amenzi de 500 milioane euro pe an. Topul instituțiilor care rup chitanțeMii de instituții publice ne pândesc la fiecare pas greșit cu chitanțierul pregătit. Șoferi, pietoni, oameni de afaceri ori proprietari, românii încasează amenzi de peste două miliarde de lei (circa 500 milioane de euro) pe an. Campioni la scris procese verbale sunt, după cum era de așteptat, polițiștii. În 2009, aceștia au acordat peste 4,75 milioane de amenzi, în valoare totală de aproape 850 de milioane de lei (adică aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit Centrului de Informare și relații Publice al IGP, pe primul loc se află încălcările regulilor de circulație, urmate de amenzile pentru activități comerciale ilicite și de cele privind ordinea și liniștea publică. Niveluri importante ale amenzilor aplicate au fost atinse și de Garda Financiară (aproape 240 de milioane de lei anul trecut), Protecția Consumatorului (peste 163 de milioane de lei), ARR, Inspecția Muncii și Garda de Mediu (câte aproximativ 50 de milioane de lei fiecare). Însă numărul instituțiilor care depistează și pedepsesc abaterile de la lege este cu mult mai mare. Inspectoratul general pentru Situații de Urgență (IGSU), de pildă, a dat anul trecut 10.259 de amenzi în cuantum de aproape 12,8 milioane de lei, arată generalul locotenent Vladimir Secară, șeful IGSU. Amenda sare de unde nu te aștepți Sancțiuni contravenționale aplică și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), care în 2009 a „tăiat” 399 de amenzi în valoare de 0,6 milioane de lei, departamentul de turism din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale (anul trecut, angajații acestuia au redactat 304 procese verbale, cu sancțiuni totale de 0,7 milioane de lei) ori Direcția de Control în Sănătate Publică. Numai în București, aceasta aplicase, în prima parte a anului trecut, 387 de amenzi de peste un milion de lei. Inspectoratul de Stat în Construcții stă și el cu ochii pe domeniul care i-a fost arondat. Anul trecut, instituția a dat 1.458 de amenzi, în valoare de aproape două milioane de lei. Cei care au angajat străini fără drept de muncă au primit sancțiuni de 230.000 de lei de la Oficiul Român de Imigrări, în timp ce un nivel identic au atins amenzile acordate în 2009 de autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor, ANCOM. Chitanțe cu sume deloc modice taie și Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și a Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). Potrivit lui Cătălin Teodor Brașoveanu, de la Compartimentul Mass-Media, „în anul 2009, ISCIR a aplicat cinci amenzi, cuantumul acestora fiind de 119.000 de lei, pentru nerespectarea legislației privind funcționarea în siguranță a instalațiilor sau echipamentelor din domeniul său de activitate și două amenzi pentru nerespectarea condițiilor de introducere pe piață a echipamentelor sub presiune, cuantumul acestora fiind de 20.000 de lei”. Nici cei care au încercat să intre fără să plătească în stațiile de metrou nu au scăpat nepedepsiți. Anul trecut, au fost acordate ca urmare a unor incidente de acest gen 285 de amenzi în valoare de 13.925 de lei, a arătat directorul general al Metrorex, Gheorghe Udriște. Edilii, sancțiuni pe bandă rulantă Însă astfel de sume pălesc dacă ne uităm la ce colectează efectiv administrația publică locală din amenzi. Primăria Municipiului București, de pildă, a încasat anul trecut peste 23 de milioane de lei, Primăria Timișoara – 10,9 milioane de lei, Primăria Cluj – 7,6 milioane de lei, iar Primăria Craiova – 5,1 milioane. Și primăriile de sector din Capitală au strâns sume de ordinul milioanelor de lei fiecare. Lucrurile se schimbă la nivelul orașelor mici și medii (anul trecut, s-au încasat 440.000 de lei din amenzi la Bârlad, 120.000 de lei la Sighișoara, 677.000 de lei la Satu Mare ori 902.000 lei la Călărași) și al comunelor (unde veniturile din amenzi sunt, în multe cazuri, de ordinul miilor de lei pe an). Cu toate acestea, se poate estima că la nivelul celor peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale s-au dat, în 2009, amenzi de 600-700 de milioane de lei, din care s-au încasat mult mai puțin de jumătate. Diferențe foarte mari între valoarea amenzilor acordate și sumele încasate efectiv se înregistrează la mai toate instituțiile. Astfel, potrivit lui Corneliu Dragomir, directorul Biroului Român de Metrologie Legală, în 2009, instituția sa a acordat amenzi de 1,231 milioane de lei. Din acestea, se achitaseră numai 177.600 de lei. O situație și mai gravă se constatată în cazul sancțiunilor contravenționale ale Jandarmeriei: din peste 100.000 de amenzi aplicate în 2009, fuseseră plătite doar ceva mai mult de 3.000, în valoare de 560.000 de lei. Când se cumulează pe mai mulți ani, restanțele pot ajunge la niveluri de-a dreptul frapante: 39 de milioane de lei erau amenzile neplătite din Iași la finele lui 2009. Se încasează mai puțin de o treime De altfel, deși o centralizare realizată de Capital arată că în 2009 s-au aplicat amenzi de peste 2,2 miliarde de lei, din care circa 1,5 miliarde de lei ar fi trebuit să fie virate la bugetul de stat, în proiecția de buget pe anul trecut suma ce ar fi trebuit să provină din această sursă era de numai 500 de milioane de lei. Iar pentru 2010, ea a scăzut la 373 de milioane de lei, semn că încasările de anul trecut nu au mers deloc așa cum se așteptau autoritățile. O primă explicație pentru aceste discrepanțe între amenzi „stabilite” și „încasate” stă în faptul că cel sancționat are posibilitatea să achite, în termen de 48 de ore de la data primirii amenzii, jumătate din minimul prevăzut de lege. Apoi, sistemul birocratic este atât de prost alcătuit, încât, în cele mai multe situații, chiar și sancțiunile achitate sunt trecute la neplătite dacă cel amendat nu trimite prin poștă o copie după chitanță la instituția care l-a prins cu mâța-n sac. „Apoi, să nu uităm că o parte din amenzi sunt contestate și anulate în instanță. De cele mai multe ori, este vorba chiar de amenzile cele mai mari, acordate firmelor, care au si puterea financiară si interesul să lupte pentru asta”, spune Gabriel Biris, avocat specializat în fiscalitate. Nu în ultimul rând, sunt mii de români care sunt amendati, uneori de mai multe ori într-un an, dar nu plătesc pentru că nu au venituri care să le poată fi poprite ori nu locuiesc la adresa din buletin si, deci, executarea silită devine mult mai greoaie, dacă nu chiar imposibilă. Este celebru recentul caz al unei prostituate din Pitești, care a strâns pe numele ei 120 de amenzi în valoare de 40.000 de lei.O parte din amenzi sunt contestate si anulate în instantă. De cele mai multe ori, e vorba chiar de amenzile cele mai mari, acordate firmelor.Gabriel Biris, avocat, Biris Goran. 2,2 miliarde lei este cuantumul amenzilor aplicate de institutiile publice românesti în anul 2009. Numai aproximativ o treime din această sumă a fost încasată efectiv4,7 milioane de amenzi a dat politia anul trecut. Pe primul loc se situează cele privind circulatia pe drumurile publice, urmate de sanctiunile pentru activităti comerciale ilicite. Amenzile anului, dominate de practicile anticoncurentiale: Consiliul Concurentei La finalul lunii octombrie, Consiliul Concurentei a decis penalizarea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR) cu 4,05 milioane lei, amendă considerată cea mai mare dată anul acesta de o institutie autohtonă (reprezintă, de altfel, aproape 10% din veniturile asociatiei în 2009). Motivul? „Gravitatea faptei (fixarea tarifelor practicate de membrii CECCAR – n.r.), care este similară unui cartel, durata ridicată - nouă ani - şi circumstanţele agravante, respectiv continuarea încălcării legii după declanşarea investigaţiei şi ignorarea avertismentelor noastre“, după spusele lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Conform CECCAR, „amenda aplicată este aberantă, netemeinică si nelegală”. Ar putea fi si minoră, comparativ cu sanctiunea care, potrivit informatiilor apărute în ultimele luni, ar fi pregătită liderilor pietei de telefonie mobilă, Orange si Vodafone. Tot din partea Consiliului Concurenței, care are în vizor amendarea celor doi operatori cu nu mai putin de 420 de milioane de lei, pentru că ar fi interzis accesul unui operator de telefonie fixă la serviciul de terminare a apelurilor internaţionale şi a celor naţionale în reţelele lor. ANAF : La un alt nivel, o firmă de comert de fructe din Vaslui a fost amendată de Garda Financiară cu 125.000 de euro, pentru nedeclararea tranzactiilor intracomunitare efectuate în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit informatiilor apărute în presă, patronul este plecat de o bună bucată de timp în Marea Britanie. ITM -La începutul acestei luni, Inspectoratul Teritorial de Muncă din Arges a sanctionat cu amenda maximă permisă, 110.000 lei, fabrica de pâine a Episcopiei Argeşului şi Muscelului, „pentru descoperirea unor nereguli privind sănătatea şi securitatea în muncă, pentru nerespectarea programului de lucru şi pentru munca la negru”. Între altele, inspectorii au aflat că muncitorii lucrau câte 12 ore zilnic, primind în schimb un salariu lunar de 600 de lei şi două pâini la ieşirea din schimb. Aceeasi amendă, de data aceasta aplicată de ITM Cluj, a revenit unei firme specializată, oficial, în vânzarea de produse alimentare, dar care, în realitate, desfăsura fără autorizatie activitatea de agent temporar de muncă. A angajat astfel la negru aproape 150 de persoane pe care le-a plasat unei firme hunedorene din industria auto./Capital
|