Cod-f-pc-4 revista presei 22-29 noiembrie 2010 cuprins
|
|  Yüklə 1.08 Mb.
|
Valcea se scufunda!Mai multe zone unde, în anii trecuţi, s-au înregistrat alunecări de teren din judeţul Vâlcea s-au reactivat în ultima perioadă din cauza precipitaţiilor, punând în pericol viaţa oamenilor care locuiesc în acele părţi. 30 de familii din satul Valea Mare - Berbeşti aşteaptă să li se facă o cale de acces sigură, asta după ce drumul care ducea către casele lor pe lângă cariera de cărbune din zonă s-a prăbuşit la începutul săptămânii trecute. Şi în satul Blidari (Goleşti), 49 de familii stau cu frica în sân că în orice moment ar putea rămâne fără case după ce vineri pământul din zona în care locuiesc a început iar să plece la vale, iar o familie din Buneşti s-a trezit sâmbătă diminaţa cu un crater de 20 de metri pătraţi în bătătură. Groapa s-a umplut cu saramură şi ameninţă să le distrugă casa şi celelalte anexe din gospodărie.Crater de 20 de metri pătraţi la Buneşti: Vâlcea este campioană în ceea ce priveşte alunecările de teren, în acest moment 89 de aşa-zise focare active fiind monitorizate de autorităţi. Pentru sătenii din Titireci, comuna Buneşti, rămâne însă un mister cum de a apărut în curtea Ilincăi şi a lui Vasile Ene o groapă plină cu apă sărată. Cei doi, mamă şi fiu, s-au trezit sâmbătă cu noaptea în cap din cauza unui zgomot puternic. Când au ieşit afară au văzut şi „minunea”. În bătătură, la colţul casei de vară, apăruse un carter imens, care se umplea constant cu apă. „Pe la două şi ceva noaptea a început. Eu dormeam în casa cealaltă şi am auzit zgomote, căci a picat o copertină, uşa de la intrare.”, spune Vasile Ene, proprietarul casei. Autorităţile cred că prăbuşirea din Buneşti are legătură cu galeriile de saramură din Ocnele Mari, satul Titireci fiind foarte aproape de câmpurile de sonde. „De vreo doi ani a început, a apărut o mică gaură pe care am astupat-o cu piatră, dar, după doi ani a apărut iar, mai mare.”, spune Viorel Radi, primarul comunei Buneşti. „Cred că este un filon de sare, iar izvoarele de apă dulce au tot mâncat din sare şi astfel s-a creat acel gol.”, îşi dă cu părerea şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea, venit de urgenţă la faţa locului. Deocamdată, situaţia este sub control. Autorităţile se pregăteau ieri după-amiază să astupe cu pietriş craterul din curtea familiei Ene. Familia nu a fost evacuată, cei doi locuind într-o altă casă din gospodărie, dar, dacă situaţia se va înrăutăţi, autorităţile sunt pregătite să-i mute de acolo. 49 de gospodării, în pericol la Goleşti Situaţie de urgenţă şi la Goleşti, unde de vineri s-a constatat că alunecarea de teren produsă în 2005 s-a reactivat. Membrii grupului de suport tehnic ai comitetului pentru situaţii de urgenţă Vâlcea spun că fenomenul de instabilitate a terenului pune în pericol 49 de gospodării, în care locuiesc 163 de persoane, şi anexele gospodăreşti aferente. Frontul de alunecare a distrus infrastructura drumului sătesc pe o distanţă de 300 de metri şi două uliţe adiacente, circulaţia desfăşurându-se cu dificultate. În aceste condiţii, zona este monitorizată şi se iau măsuri de protecţie a cetăţenilor şi a bunurilor acestora. Petre Ungureanu a solicitat premierului şi ministerului de resort alocarea în regim de urgenţă a fondurilor necesare pentru execuţia lucrărilor de stabilizare a terenului în satele Drăgăneşti şi Blidari. Potrivit prefectului, cauzele probabile ale reactivării alunecării sunt precipitaţiile căzute în ultimele 24 de ore în zonă. „Cu siguranţă, vom apela la locuinţele modulare.”, a precizat prefectul, care a menţionat că, în acest an, a solicitat Guvernului 2,8 milioane de lei, necesari în primă fază pentru a stabiliza terenul. 80 de localnici din Valea Mare, izolaţi de o alunecare de teren: Şi oraşul Berbeşti este din nou afectat de o alunecare masivă de teren. 80 de persoane din satul Valea Mare au rămas izolate după ce singurul drum a fost rupt de o alunecare de teren provocată de o întreprindere de exploatare a cărbunelui. Printre aceştia sunt şi 21 de copii care trebuie să ajungă la şcoală, în oraşul Berbeşti. Primele fisuri ale drumului care duce în satul Valea Mare au apărut în luna septembrie, când minerii au exploatat lignit până în marginea drumului şi nu au luat măsuri de securizare a malurilor carierei. Apoi, din motive economice, cei 639 de mineri au intrat în şomaj tehnic, iar exploatarea cărbunelui în carieră a fost sistată. Oamenilor li s-a promis strămutarea, dar familiile care au negociat despăgubirile cu Societatea Naţională a Lignitului n-au primit până acum nici un ban. „Nu le-am dat banii, din cauza faptului că nu încasăm de la Govora, CET-ul Govora, care, la rândul lor, au să ne dea bani pe cărbunele livrat.”, a declarat directorul general al SNLO, Daniel Burlan. Reprezentanţii Exploatării Miniere a Cărbunelui Berbeşti au decis să facă o rută ocolitoare la aproximativ o jumătate de kilometru de drumul afectat, dar şi aceasta a fost distrusă de alunecări. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă monitorizează zona, iar autorităţile caută soluţii pentru construirea unui drum într-un loc stabil. Localnicii pot ajunge în oraş folosind două drumuri desfundate, dar acestea sunt greu accesibile. În prezent, zona Valea Mare, unde se află amplasate 28 de case, este sortită dispariţiei, după cum susţin factorii de decizie, dar oamenii refuză să plece de acolo. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Berbeşti, întrunit în şedinţă de lucru în data de 23 noiembrie 2010, a stabilit ca variantă definitivă de acces următoarea rută: Berbeşti – Amzuleşti (pe la lac) – Trestie – pe la est de familia Tohăneanu Sabina – DC 135C (Berbeşti – Valea Mare). (Impact Real) Parcul National Cozia pierde din suprafataCopaci din zona protejată, tăiaţi la ras pentru o pensiune. Defrişare sub semnul întrebării la Călimăneşti. Un localnic a tăiat arborii de pe o suprafaţă de 500 de metri pătraţi într-o zonă care aparţine Parcului Naţional Cozia. Defrişarea s-a făcut în baza unei sentinţe judecătoreşti care a obligat Primăria din Călimăneşti să îi elibereze proprietarului certificatul de urbanism pentru a putea demara lucrările pentru construirea unei pensiuni pe acel teren. Administraţia Parcului Naţional Cozia l-a dat în judecată pe proprietarul terenului, pentru că nu i-a cerut avizul când s-a apucat de tăiat copacii şi, pentru moment, i-a sistat lucrarea.Incertitudini judiciare: Terenul respectiv, aflat chiar în faţa hotelului Cozia din Căciulata, are o situaţie juridică destul de incertă, în acest moment. Pe de o parte este proprietarul, Mihail Gavril Bucura, căruia i s-a retrocedat această suprafaţă în baza legilor funciare în 2007 şi care susţine că această zonă nu are cum să intre la arii protejate din moment ce este în proprietatea lui, iar de cealaltă parte este administraţia parcului naţional care s-a pomenit cu arborii puşi la pământ fără ca proprietarul să întrebe dacă aceştia pot sau nu să fie tăiaţi. La mijloc este prinsă şi Primăria din Călimăneşti, obligată de instanţă să-i dea lui Bucura certificat de urbanism în baza căruia, de câteva zile, omul s-a apucat să-şi pregătească terenul pentru a putea construi o pensiune în acea zonă. Bărbatul încearcă de trei ani să se apuce de investiţie, dar s-a lovit de un impediment - un aviz de la Consiliul Ştiinţific al Parcului Cozia, pe care primăria i l-a impus în certificatul de urbanism. Administraţia locală a plecat de la premisa că parcul naţional îşi are limitele la drumul european care trece prin acea zonă, însă Bucura a intentat acţiune în instanţă şi a obţinut, în final, de la Tribunalul Vâlcea o decizie care obligă primăria să-i elibereze certificatul de urbanism, fără a mai fi nevoie de avizul Parcului Naţional Cozia. Terenul respectiv, deşi considerat proprietate privată, a fost totuşi localizat în zona naturală protejată şi, astfel, lui Bucura i s-a impus să obţină avizul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi pe cel al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru a i se elibera autorizaţia de construcţie. Sentinţa a fost menţinută şi de Curtea de Apel Piteşti, unde Bucura a atacat sentinţa Tribunalului Vâlcea. Instanţa din Piteşti a trimis cazul spre rejudecare la Vâlcea, cu menţiunea că trebuie aduse probe suplimentare care să clarifice regimul juridic al acestei suprafeţe. Obligaţi de instanţă să-i lase să construiască: Primăria a continuat însă procesul, fără a-i chema ca parte şi pe cei de la parcul naţional. „Instanţa a dat un verdict clar proprietarului că poate să construiască în acea zonă. Noi nu am făcut altceva decât să aplicăm această decizie. Nici nu am fi avut ce face prea mult, pentru că este mai mult o problemă a lor, de delimitare a parcului. Ca şi suprafaţă, se pare că, într-adevăr, terenul respectiv este în parc, deşi mie nu mi se pare normal acest lucru. Când s-a făcut bornarea ar fi trebuit să lase o zonă de cel puţin 50 de metri de la axul drumului, care să reprezinte zona de protecţie, o zonă tampon în care să poată fi amenajate grădini, alei, parcuri pentru turişti, pentru că de astea depinde şi viitorul turistic al zonei.”, spune Vasile Scârlea, viceprimarul Călimăneştiului. Oricum, din punct de vedere economic, pentru administraţia locală, o nouă pensiune în zonă nu poate fi decât benefică, întrucât aduce venituri la bugetul local. Ripostă pentru salvarea patrimoniului natural: De cealaltă parte însă, Pavel Prundurel, administratorul Parcului Naţional Cozia, susţine că suprafaţa respectivă este arie protejată, arborii tăiaţi făcând parte dintr-un ecosistem valoros, care datează de pe vremea dacilor. Administraţia parcului l-a dat astfel în judecată pe proprietarul terenului, iar lucrările la noua pensiune din Călimăneşti au fost sistate pentru moment. „Toată documentaţia de partea parcului este la mine. Primăria a fost cea care a fost dată în judecată pentru acel certificat de urbanism în care i se solicita proprietarului să obţină aviz şi de la noi, iar noi nu am fost chemaţi ca parte în proces pentru a putea să ne susţinem cauza. Eu nu am nimic cu nimeni, dar chior să fi fost şi tot aş fi observat acea defrişare din faţa hotelurilor mari din Căciulata. Le-am deschis acţiune pentru a solicita reintroducerea acestui aviz din partea parcului, pentru că este vorba de protejarea patrimoniului natural al ţării.”, susţine Prundurel. Mihail Gavril Bucura a solicitat ajutor şi din partea autorităţilor judeţului, pentru a putea demara investiţia din faţa hotelului Cozia. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cîlea, s-a interesat de cazul lui şi, la audienţele din zonă, de anul trecut, i-a dat bărbatului undă verde la demararea investiţiei, după ce s-a interesat şi la Agenţia Pentru Protecţia Mediului Vâlcea, care se pare că şi-a dat avizul pentru demararea construcţiei. Localnicii se tem însă că, dacă investiţia lui Bucura se va duce la bun sfârşit, se va crea un precedent periculos, alte câteva persoane având deja solicitări pentru demararea unor astfel de lucrări. În cazul în care instanţa va da o decizie favorabilă Parcului Naţional Cozia, proprietarul nu riscă nici o sancţiune pentru arborii tăiaţi deja, ci abia după aceea, dacă va continua lucrarea fără avizul Parcului Cozia, acesta terenului poate să fie amendat.(Impact Real) Combaterea si prevenirea poluarii, teme de discutii la ABA OltSăptămâna trecută, la sediul Administraţiei Bazinale de Ape Olt din Ramnicu Valcea a avut loc şedinţa membrilor Serviciului de Gestiune, Monitoring şi Protecţia Resurselor de Apă, ocazie cu care a fost prezentat Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale 2010. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Olt s-a organizat un sistem unitar de prevenire, avertizare şi diminuare a pagubelor cauzate de poluări accidentale, prin elaborarea şi ţinerea la zi a listei principalilor utilizatori care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale; repartizarea şi supravegherea prin staţiile hidrometrice, respectiv unităţile locale din subordinea ABA Olt a tronsoanelor de apa care pot fi influenţate de aceste poluări; elaborarea şi ţinerea la zi a listei principalelor folosinţe care pot fi afectate în cazul producerii unor poluări accidentale în secţiunile dispuse în amonte, iar personalul împuternicit de către ABA Olt va solicita utilizatorilor întocmirea unor programe de prevenire a poluărilor accidentale de orice fel, care să cuprindă masurile şi acţiunile necesare a fi realizate de aceştia în cazul producerii unor astfel de poluări. Pentru emiterea „Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor” este necesară elaborarea „programului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale” elaborat în conformitate cu Ordinul 223/07.03.2006. În anul 2010, până în luna octombrie, au avut loc patru poluări accidentale, toate producându-se în judeţul Vâlcea. În toate cele 4 cazuri, natura poluantului a fost produs petrolier. Prima a avut loc pe râul Lotru, comuna Malaia, unde, în urma scăpărilor de ulei hidraulic tip TBA 57 de la grupul care se afla în retehnologizare al SC Hidroelectrica SA, lacul Malaia a fost poluat. Uleiul tehnologic a fost colectat şi depozitat în recipienţi metalici, în spaţii special amenajate. A doua poluare a avut loc pe pârâul Mamu, comuna Mădulari, când de la SC Conpet SA Ploieşti au avut loc scurgeri de ţiţei care au fost cantonate sub zăpadă. O dată cu topirea acesteia, substanţa a fost antrenată în pârâul Mamu. Pentru reducerea şi stoparea poluării s-a intervenit cu baraje din baloţi, baraje absorbante şi material absorbant tip Spillsorb. O altă poluare a avut loc pe râul Olt, lacul Zăvideni, unde au fost observate irizaţii pe luciul apei. Poluatorul nu a fost identificat. S-a intervenit cu material absorbant de tip Casorb pentru stoparea propagării undei de poluare. La data de 24 martie 2010, în timpul înlocuirii unui tronson din conducta de pompare ţiţei a OMV Petrom Grup zăcăminte Mamu – Oteşti – parc Stoileşti nu s-a blindat capătul liber al vechii conducte, astfel încât, la cuplarea noului tronson, s-a scurs zestrea conductei vechi în pârâul Stăneasca (300 l apă sarată şi ţiţei). S-a intervenit cu 6 baraje absorbante şi 50 kg de absorbant Spillsorb biodegradabil. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, activitatea de investiţii se desfăşoară într-un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 24.050 km˛ şi o lungime a reţelei hidrografice de 9.872 km, cuprinzând judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi parţial Teleorman, Argeş, Gorj. În anul 2010 au fost asigurate fondurile necesare pentru regularizarea pârâului Băiaşu la Perişani, regularizarea pârâului Olăneşti între localităţile Băile Olăneşti – Râmnicu Vâlcea, regularizarea râului Olteţ la Laloşu şi regularizarea râului Lotru – aval de acumularea Brădişor.( Impact Real) 80 de localnici din Valea Mare, izolaţi de o alunecare de terenOraşul Berbeşti este din nou afectat de o alunecare masivă de teren. 80 de persoane din satul Valea Mare au rămas izolate după ce singurul drum a fost rupt de o alunecare de teren provocată de o întreprindere de exploatare a cărbunelui. Printre aceştia sunt şi 22 de copii care trebuie să ajungă la şcoală, în oraşul Berbeşti. Primele fisuri ale drumului care duce în satul Valea Mare au apărut în luna septembrie, când minerii au exploatat lignit până în marginea drumului şi nu au luat măsuri de securizare a malurilor carierei. Apoi, din motive economice, cei 639 de mineri au intrat în şomaj tehnic, iar exploatarea cărbunelui în carieră a fost sistată. Oamenilor li s-a promis strămutarea, dar familiile care au negociat despăgubirile cu Societatea Naţională a Lignitului, n-au primit până acum nici un ban. „Nu le-am dat banii datorită faptului că nu încasăm”, a declarat directorul general al SNLO, Daniel Burlan. Reprezentanţii Exploatării Miniere a Cărbunelui Berbeşti au decis să facă o rută ocolitoare la aproximativ o jumătate de kilometru de drumul afectat, dar şi aceasta a fost distrusă de alunecări. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă monitorizează zona, iar autorităţile caută soluţii pentru construirea unui drum într-un loc stabil. Localnicii pot ajunge în oraş având drept alternativă două drumuri desfundate, ar acestea sunt greu accesibile. În urma raportului întocmit de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă întrunit la faţa locului, s-a stabilit ca, până pe data de 3 decembrie, reprezentanţii Exploatării Miniere Berbeşti, alături de cei ai administraţiei locale, să adopte un proiect tehnic de execuţie a unei variante definitive pentru unul dintre cele două drumuri enumerate anterior, care să le faciliteze accesul în zonă cu diferite autovehicule. În prezent, zona Valea Mare, unde se află amplasate 28 de case este sortită dispariţiei, după cum susţin factorii de decizie, dar oamenii refuză să plece de acolo. Alunecarea a avut drept efect şi avarierea reţelei de alimentare cu energie electrică a satului, dar şi avarierea drumului de acces în sat şi întreruperea circulaţiei auto pentru un număr de 28 de gospodării. În cadrul Grupului de Suport Tehnic întrunit vineri la ISU Vâlcea s-au dispus măsuri de reluare a alimentării cu energie electrică, dar şi execuţia unei variante provizorii de acces în sat. Urmează să fie întocmit de asemenea proiectul tehnic de execuţie a variantei definitive de acces, cu luarea în considerare a opţiunilor de scoatere definitivă din fondul forestier a unei suprafeţe de teren, în situaţia în care noul traseu al drumului va afecta amenajamentul silvic; dar şi cu luarea în considerare ca varianta definitivă, a posibilităţii de acces prin cătunul Amzuleşti. Perimetrul alunecării este acum monitorizat permanent de CLSU Berbeşti şi structura de specialitate din cadrul E.C. Berbeşti. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Berbeşti, întrunit în şedinţă de lucru în data de 23 noiembrie 2010, a stabilit ca variantă definitivă de acces următoarea rută: Berbeşti – Amzuleşti (pe la lac) – Trestie – pe la est de familia Tohăneanu Sabina – DC 135C (Ziarul de Valcea) - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 |
