Cod-f-pc-4 revista presei 22-29 noiembrie 2010 cuprins
|
|  Yüklə 1.08 Mb.
|
Studii: Barajul de la Rosia Montana: cel mai sigur, riscul poluarii transfrontaliere: inexistentBarajul Corna a fost proiectat de liderul mondial în domeniu, firma americană Montgomery Watson Harza, și evaluat de experții de la Norwegian Geotechnical Institute (NGI), care au concluzionat că, asa cum este proiectat, barajul va fi printre cele mai sigure din lume, potrivit site-ului rmgc.ro. Mai mult decât atât, riscul poluării apei, cel mai arzător subiect în dezbaterile despre investiţia de la Roşia Montană, a fost evaluat de un grup de specialiști internaționali, sub coordonarea Prof. Paul Whitehead, de la Centrul de Cercetări al Mediilor Acvatice, Universitatea Reading (Marea Britanie), care au tras concluzia că, indiferent de situaţia existentă, riscul producerii poluării accidentale a apei este extrem de redus, iar riscul poluării transfrontaliere este inexistent./ Foaia Transilvana ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL 29.11. Teme similareAlge şi reziduuri, nutrient agricolAmbasadorul Norvegiei în România, Øystein Hovdkinn, va efectua, mâine, o vizită la Constanţa, la Universitatea Ovidius, pentru a participa la prezentarea unui proiect desfăşurat sub coordonarea Asociaţiei de Protejare a Omului şi Mediului pentru Dezvoltare Durabilă în Lume-ECOM şi finanţat de statul norvegian. Programul are ca scop obţinerea unui compozit biosolid inovator, ce va fi folosit ca nutrient ecologic pentru agricultură, rezultat din amestecul nămolului rezidual din staţiile de tratare a apelor uzate, cu biomasa marină reziduală, algele. Combinarea celor două biomase reprezintă o premieră, ele nemaifiind până acum valorificate, nici împreună, nici separat. Cercetările iniţiale din cadrul proiectului s-au axat pe trei direcţii: o caracterizare exhaustivă a biomaselor prin evaluarea parametrilor biologici, microbiologici, fizico-chimici şi biochimici ai biomasei marine reziduale şi ai nămolului rezidual; identificarea unor variante optime de sterilizare a celor două biomase; realizarea unor combinaţii şi identificarea proporţiilor optime ale biomasei marine şi ale nămolului pentru obţinerea unor fertilizatori biosolizi ecologici, care urmează să fie testaţi pe solul dobrogean. Toate obiectivele propuse în acestă etapă iniţială au fost realizate cu succes. Proiectul, susţinut financiar printr-un grant oferit de Programul Norvegian de Cooperare cu România/ Norway Grants, ar putea rezolva, printre altele, problema algelor marine care creează atât de multe probleme turismului estival de pe litoralul românesc. Telegraf Locuitorii de pe Strada Traian, ingrijorati ca li se inclina blocurileLocuitorii de pe strada Traian au reclamat, în week-end, că nu se cunoaşte nici o îmbunătăţire în zona unde se surpă malul şi unde ar trebui să fie construit un mall pentru consolidarea şi pentru stoparea alunecării terenului de pe valea portului. „Blocul A5 se înclină în continuare. Primăria Constanţa a asfaltat în zonă, dar mai departe ce facem?! Noi stăm cu frica în sân aici”, susţine un cetăţean. Reamintim că strada Traian a pus pe jar locatarii blocurilor din zonă după ce în asfalt a apărut un crater. Reamintim că zona este restricţionată traficului rutier, craterul a fost astupat şi a fost asfaltat, Primăria Constanţa susţinând că malul se va stabiliza odată cu continuarea lucrărilor la mall-ul World Trade Center Constanţa. Continuarea lucrărilor depinde de un acord al Inspectoratul de Stat în Construccţii Constanţa, care va fi eliberat în momentul în care investitorul va prezenta o expertiză tehnică. Conform surselor noastre, la reluarea investiţiei, constructorul va avea în vedere construirea unor noi piloni, în afară de cei existenţi, care să stabilizeze malul. Replica 25.11. Planurile bazinelor hidrografice, supuse evaluăriiMinisterul Mediului şi Pădurilor (MMP) spune că planurile de management ale bazinelor hidrografice au fost transmise Comisiei Europene, imediat după elaborare şi în termenul prevăzut, dar că adoptarea lor prin HG nu s-a putut realiza până la finalizarea procedurii de evaluare de mediu SEA. „Planurile de management ale bazinelor hidrografice au fost realizate şi au fost supuse procedurii de evaluare de mediu SEA, potrivit prevederilor art. 3 alin. 2 lit. (a) al Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, procedură care a fost finalizată”, arată Ministerul Mediului şi Pădurilor, într-un comunicat. Aceste planuri urmează să fie aprobate prin hotărâre de guvern, aflată în acest moment în avizare interministerială. „După aprobarea şi publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Comisia va fi informată despre acest lucru”, spune Ministerul Mediului. Instituţia menţionează că planurile de management au fost transmise Comisiei Europene imediat după elaborarea acestora, în termenul prevăzut de Directiva cadru, respectiv 20 decembrie 2009, dar adoptarea acestora prin HG nu s-a putut realiza până la finalizarea procedurii de evaluare de mediu SEA. Comisia Europeană cere Poloniei şi României să respecte legislaţia UE în domeniul apelor şi să transmită planurile de management al bazinelor hidrografice, iar în cazul în care nu vor oferi răspunsuri satisfăcătoare în două luni, ele vor fi reclamate în faţa Curţii de Justiţie de la Luxemburg. Directiva-cadru privind apa (2000/60/EC) obligă statele membre să protejeze şi să refacă toate corpurile de apă subterană şi de suprafață (râuri, lacuri, canale şi ape de coastă) pentru ca acestea să fie aduse în stare bună până în 2015 cel târziu. Planurile de management al bazinelor hidrografice oferă o viziune de ansamblu asupra principalelor probleme ale fiecărui district hidrografic şi trebuie să cuprindă măsurile specifice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de calitate a mediului stabilite. În cazul în care se aplică scutiri, acestea trebuie justificate temeinic. Telegraf Zona lacurilor, în proces de modernizarePentru că au trecut mai bine de 30 de ani de când nu au fost reabilitate, cele două lacuri de la Neptun vor intra din această săptămână, în funcţie de vreme, în proces de reabilitare, urmând a fi dragate şi curăţate. Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, a lansat, ieri, proiectul privind reabilitarea celor două lacuri de la Neptun. Potrivit primarului, proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007 - 2013, Axa prioritară 5. Tusac a afirmat că, în condiţiile în care disponibilitatea resurselor naturale valoroase constituie un real potenţial turistic pentru zona Mangalia, prin măsuri de amenajare şi punere în valoare într-un mod adecvat a suprafeţelor lacustre, însoţite de o componentă de promovare corespunzătoare, Primăria Mangalia poate readuce în prim plan identitatea de zonă de mare atracţie turistică a staţiunii Neptun. Bugetul proiectului este de 15.204.015,87 lei, din care 12.591.219,92 lei reprezintă valoarea eligibilă pentru finanţare prin POR. Contribuţia financiară a Uniunii Europene la realizarea acestui proiect, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 12.339.395,52 lei, în timp ce 251.824,40 lei reprezintă contribuţia Primăriei Mangalia la cheltuielile eligibile. Lucrările de modernizare a lacurilor, care vor începe în această săptămână, în funcţie de vreme, constau în dragarea şi curăţarea lacurilor şi construirea de alei pietonale în jurul lacurilor. „Cea mai importantă lucrare a celor două lacuri este construirea unui canal de legătură care va lega întinderile de apă din Neptun, precum şi construirea unui pod pietonal. Totul va arăta diferit faţă de cum arată în prezent cele două lacuri. De modernizările care se vor face în zona lacurilor de la Neptun vor beneficia agenţii economici, care vor atrage un număr mai mare de turişti. În plus, după ce cele două lacuri vor fi complet curăţate şi modernizate, se vor putea pratica inclusiv diverse sporturi nautice”, a spus primarul. Telegraf |