Cod-f-pc-4 revista presei 22-29 noiembrie 2010 cuprins
|
|  Yüklə 1.08 Mb.
|
La Mihai Viteazu a început selecţia gunoaielorLocuitorii din satele comunei Mihai Viteazu şi din alte patru comune vor trebui să depoziteze gunoaiele în mod selectiv. Deşeurile de hârtie, separat, plasticul, metalul şi sticla, la fel. Vineri, 26 noiembrie, la Mihai Viteazu a avut loc o conferinţă de presă, organizată de autorităţile comunale, cu ocazia finalizării implementării proiectului „Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate în micro-regiunea Mihai Viteazu”. Proiectul, a cărui concretizare a început în 1 decembrie 2008, s-a derulat de către Asociaţia intercomunitară din care fac parte comunele Mihai Viteazu, Călăraşi, Moldoveneşti, Iara şi Băişoara. Finanţat prin programul PHARE 2004 – 2006, Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în domeniile prioritare de mediu, proiectul, în valoare de circa 900 de mii de euro, constă în construirea unei staţii de sortare şi transfer a deşeurilor menajere nepericuloase, colectate selectiv. Trei autogunoiere, cu capacităţi de 12 sau 18 metri cub vor transporta la staţia de sortare din Mihai Viteazu deşeurile colectate selectiv, strânse în cele 272 de containere, amplasate pe 55 de platforme, în satele din cele cinci comune ce fac parte din micro-regiunea Mihai Viteazu. Astfel, se asigură colectarea selectivă a deşeurilor de la 18.950 de locuitori, 269 de societăţi comerciale, şcoli, grădiniţe, biserici, primării şi posturi de poliţie din comunele Mihai Viteazu, Călăraşi, Moldoveneşti, Iara şi Băişoara. Pentru depozitarea separată a deşeurilor de hârtie, material plastic, sticlă şi metal, locuitorii, instituţiile şi agenţii economici din micro-regiunea Mihai Viteazu au la dispoziţie 6050 de pubele şi 164.736 de saci menajeri. Practic, până în 30 noiembrie, data finalizării proiectului, au mai rămas de amplasat containerele pe cele 55 de platforme amenajate în acest scop. Colectarea deşeurilor colectate va începe în cursul lunii ianuarie 2011. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, a precizat că proiectul de colectare selectivă a deşeurilor, concretizat în micro-regiunea Mihai Viteazu „a scutit judeţul Cluj de o parte a investiţiei demarate în 2009, pentru implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean”. Programul de colectare selectivă şi prelucrare a deşeurilor, destinat uzului tuturor localităţilor din judeţul Cluj costă 76 de milioane de euro şi, pe lângă staţia de la Mihai Viteazu va mai cuprinde încă două staţii de transfer a deşeurilor. „Numai depozitul central costă 32 de milioane de euro”, a mai adăugat Radu Bica. Primarul comunei Mihai Viteazu, Zeng Ioan, consideră că prin colectarea selectivă a deşeurilor, ecologizarea vechiului depozit de gunoaie din vecinătatea râului Arieş şi reabilitarea siturilor contaminate „se va reduce numărul cazurilor de îmbolnăviri provocate de infecţiile cauzate de resturile menajere, iar zona va deveni mai atractivă pentru investitori şi turişti”. De asemenea, potrivit lui Zeng, dezvoltarea managementului integrat al deşeurilor va determina o reducere a migraţiei tinerilor din localităţile micro-regiunii Mihai Viteazu spre zonele urbane. Primarul comunei Călăraşi, Ioan Racolţa, a apreciat că „cel mai greu lucru va fi obişnuirea populaţiei cu procedeul de colectare selectivă a deşeurilor”. La implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor au contribuit conducătorii proiectului, Gabriela Cândea, respectiv Eva Miclea, împreună cu Traian Miclea, Ioan Macavei şi Elena Marian. Din echipa de implementare a făcut parte şi primarul Zeng Ioan, a cărui tenacitate şi încredere în reuşita finală au contribuit, în mare măsură, la concretizarea proiectului.Ziarul 21 CJ – Emil Hălăştuan – Continuă gâlceava pe tema gropilor de gunoiGâlceava pe tema celor două deponeuri de gunoi ecologice, care ar trebui să fie realizate în judeţ, continuă. Scandalurile se ţin lanţ, pe de-o parte, pentru că una dintre locaţii nu este sigură, iar pe de altă parte, pentru că Ioan Prip, managerul Asociaţiei pentru Dezvoltare Intracomunitară (ADI) pe managementul deşeurilor, „nu este o persoană demnă de încredere”, din punctul de vedere al consilierilor judeţeni ai Partidului Democrat Liberal.„Ioan Prip nu este capabil” În timpul şedinţei Consiliului Judeţean Hunedoara (CJH), de vineri, consilierul PDL, Marius Constantinescu şi-a atenţionat colegii, spunându-le că Ioan Prip, managerul ADI pe managementul deşeurilor, nu are nici o calitate pentru a primi 52 milioane de euro, pe mână, bani ce vor venii de la Uniunea Europeană, pentru construirea gropilor de gunoi ecologice. „Investiţia este necesară, dar nu pot să nu remarc faptul că are nevoie şi de un management corespunzător valorii pe care o are. Domnul Ioan Prip nu este capabil să gestioneze fonduri europene de o asemenea anvergură. Iar dumneavoastră, domnule Moloţ, deşi ne asiguraţi de calităţile sale, nu putem să nu ne aducem aminte de faptul că, pe unde a trecut domnul Prip, totul a murit şi a devenit falimentar. Avem o mare problemă dacă girăm asemenea oameni”, a declarat consilierul judeţean, Marius Constantinescu. În replică, preşedintele CJH i-a spus consilierului PDL că: „Ioan Prip chiar nu are nici o legătură cu acest deponeu, el este doar manager la ADI. Firma care va gestiona acest deponeu va trebui să participe la o licitaţie”, a spus Mircea Moloţ.Consilierii petrileni au spus: Nu! Potrivit masterplanului aprobat de Consiliul Judeţean Hunedoara, cele două deponeuri ecologice, care vor fi construite în judeţ, ar urma să fie amplasate în localităţile Bârcea Mare şi Petrila. Numai că, în urmă cu câteva zile, consilierii locali din Petrila au votat împotriva construirii acestei gropi de gunoi în zona lor. „Riscăm, prin această împotrivire să pierdem banii de la Uniunea Europeană şi, în viitor, hunedorenii vor plăti adevărate averi pentru a-şi duce gunoiul din case. Va fi o nenorocire pentru noi dacă nu rezolvăm, odată şi odată, problema amplasamentelor. Cu aceşti bani, Europa ne permite să realizăm două deponeuri conforme cu normele UE, staţii de sortare şi tratare mecanico-biologică, precum şi execuţia lucrărilor de închidere ecologică a celor 11 depozite neconforme, existente în mediul urban la Aninoasa, Vulcan, Uroi-Rapoltu Mare, Orăştie, Deva, Haţeg, Petrila, Lupeni, Uricani, Călan şi Hunedoara”, a declarat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.Potrivit primarului oraşului Petrila, consilierii locali au fost convocaţi, ca să supună, din nou, la vot, astăzi, aprobarea locaţiei pentru deponeul de la Petrila. Mesagerul Hunedorean HD - Livia Botici - |