Cod-f-pc-4 revista presei 22-29 noiembrie 2010 cuprins
|
|  Yüklə 1.08 Mb.
|
600 milioane de euro pentru prevenirea inundaţiilorMinistrul Laszlo Borbely a declarat ieri, în carul şedinţei de Guvern, că programul de reabilitare şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă va beneficia de o finanţare de circa 300 milioane de euro, iar lucrările de prevenire a inundaţiilor vor fi finanţate cu circa 600 de milioane de euro din Fondul de Mediu, bani plătiţi începând din anul 2013. Zi de Zi MS – Sanda Viţelar – Alte ştiriISU se primeneşte cu echipamente noiJudeţul Hunedoara a obţinut zece utilaje noi de intervenţie specială şi asistenţă medicală în caz de urgenţă. Prin achiziţionarea lor se preconizează o diminuare considerabilă a timpului de intervenţie şi o creştere a calităţii actului medical.Achiziţionarea echipamentelor pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi a primului ajutor calificat s-a făcut printr-un proiect derulat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (ADIVEST), înfiinţată prin asocierea judeţelor Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.Intervenţii mai eficiente. Proiectul beneficiază de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. În urma implementării proiectului, vor fi cu 44 de unităţi mobile de intervenţie în situaţii de urgenţă mai mult la nivelul Regiunii Vest. Potrivit datelor tehnice furnizate de reprezentanţii Asociaţiei, se preconizează o scădere a timpului mediu de răspuns al unităţilor mobile de la 41 de minute, la 28 de minute în mediul rural, iar în zonele urbane de la 22 de minute, la 13 minute.Judeţul Hunedoara va primi zece echipamente noi: trei autospeciale pentru lucrul cu spumă, o autospecială de cercetare, una pentru descarcerări grele, trei autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă, o ambulanţă de prim ajutor şi o alta de reanimare. Echipamentele vor intra în dotarea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.40 de milioane de lei este partea nerambursabilă a proiectului finanţat din fonduri europene./Ziarul Hunedoreanului HD - Marcel Bot - Teme de mediuCum am vizitat Roşia Montană şi nu Noua Zeelandă...Într-o zi de octombrie, pe o ploaie mocănească, am păşit într-una dintre cele mai minunate, şi totodată controversate, zone din Transilvania: Roşia Montană. Fiind un teritoriu virgin pentru mine, am acceptat fără rezerve invitaţia Gold Corporation. În fond, dacă alţii au mers până în Noua Zeelandă pe banii RMGC, eu de ce nu aş merge până în judeţul vecin?Astea fiind spuse, am poposit în localitatea din Munţii Apuseni, străbătută de râul Roşia. Dacă tot am ajuns, musai să văd zona, cu tot ce reprezintă ea, fără a lua în calcul extremele, ci doar să-mi fac şi eu o părere. Primul popas, Muzeul Mineritului Aurifer Roşia Montană, unde ghid ne-a fost Valentin Rus, directorul exploatării miniere Roşia Montană. Acesta ne-a condus prin galeriile romane, unde poveştile despre istoria mineritului, despre miturile şi legendele zonei, despre daci şi romani ne-au însoţit paşii prin subteranul galeriilor. Aici, am aflat de legenda lui Mihailă Grita şi a celor 7 biserici construite din aurul găsit la Roşia Montană, graţie vâlvelor. Nu ştim dacă e doar legendă, sau chiar s-a întâmplat în realitate, cert este că, legenda face şi ea parte din istoria locului. În zona de suprafaţă a muzeului, am găsit expuse obiecte care redau istoria mineritului aurifer în aceasta zonă a Apusenilor, precum şi transpunerea ei în imagini, graţie fotografiilor semnate de Bazil Roman, realizate în anii 50, care ar face să pălească de invidie, orice exponent al fotografiei digitale.Istorie frumoasă, viitor complicat. Lăsând istoria în urmă, ne-am apropiat încet de timpurile prezente, şi inevitabil am ajuns la Roşia Montană Gold Corporation, la centrul său de informare situat în centrul localităţii. Doar din pliante sau din tot felul de afişe, e cam greu să-ţi faci o părere. Dar la următorul pas, cariera Cârnic, Cătălin Hosu, purtătorul de cuvânt al companiei RMGC, ne-a oferit date tehnice privind modul în care aurul va fi extras, precum şi politica companiei privind dezvoltarea zonei. Ceva am priceput, dar nu mă pronunţ public nici pro, nici contra proiectului. Aşa cred eu că e fair. Traseul a continuat la Expoziţia de Istorie a Mineritului „Aurul Apusenilor”, situat în centrul localităţii apusene, unde informaţiile primite ne-au creionat planurile de viitor ale zonei Roşia Montană. Pe foarte scurt cam asta a fost, şi nu am regretat cei aproximativ 200 de kilometri parcurşi, pentru a vedea la faţa locului mult discutata şi rediscutata Roşia Montană. Ne-am îmbogăţit cultura generală cu nume precum Alburnus Maior, Mihăilă Grita, Bazil Roman, Cârnic, dar şi termeni precum cianuri, strămutări, prosperitate, controverse, bunăstare, teamă, aşteptare, parte a fenomenului pro şi contra proiectului minier de la Roşia Montană. Am venit, am văzut şi în cele din urmă am pornit către casă lăsând în urmaă localitatea, poate puţin mai informat, dar la fel de nedecis. Dacă despre istorie, doar de bine, despre prezentul şi viitorul Roşiei Montană, e puţin mai complicat. Viitorul le va rezolva pe toate. Ziarul de Mureş MS – Alin Bolboş – 22.11 Apă limpede? În curând, nici la izvorPrimarii sunt obligaţi de lege să strângă gunoiul pe care locuitorii îl lasă lângă sau în râuri şi lacuri. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş îi invită pe edili să împartă pliante ce descriu diferenţa între responsabilitate şi nesimţire.Munţi de gunoaie, ape acoperite de PET-uri şi mirosuri insuportabile. Asta au găsit cei mai mulţi hunedoreni când, în urmă cu câteva luni, se refugiau pe malul apelor de căldura verii. Acum e mai rău. O spun reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara, a căror controale pe teren au scos la iveală cantităţi imense de deşeuri lăsate în voia sorţii. Curăţenia ar trebui făcută de autorităţile publice locale, obligate de altfel printr-o lege intrată în vigoare încă din 2002, însă în cele mai multe dintre cazuri treaba a rămas pe mâna micilor grupuri de ecologişti, care încă mai luptă pentru un mediu curat, dar care nu au resursele necesare.Semnal de alarmă. Reprezentanţii SGA Hunedoara spun că, pe lângă resturile cu care majoritatea ne-am obişnuit, pe malul lacurilor şi a cursurilor de apă au apărut şi alte tipuri de deşeuri, mult mai periculoase, precum cele industriale.„Au apărut cantităţi masive de ambalaje de hârtie, PET-uri, aluminiu, deşeuri agricole şi forestiere, mase plastice şi chiar obiecte de uz caznic, care din comoditate sau inconştienţă ajung de cele mai multe ori în cursurile de apă sau pe malul lor şi în lacurile naturale sau artificiale”, a declarat directorul SGA Hunedoara, Grigorie Burjan.Edilii sunt cei care ar trebui să aibă grijă ca aceste zone să fie curate şi lipsite de orice sursă de poluare, precum şi să desfiinţeze orice depozit de deşeuri amplasat în vecinătatea apelor. Puţini dintre aleşii locali au făcut ceva în acest sens, deşi sunt obligaţi prin Legea 515 din 2002. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, care acţionează şi asupra judeţului Hunedoara, atenţionează administraţiile publice locale să lucreze urgent la proiecte care să rezolve problema poluării masive din apropierea apelor pe care le gestionează şi să organizeze acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la efectele depozitării gunoaielor în locuri nepermise. Declaraţie: „Prin intermediul apelor de suprafaţă se transportă cantităţi impresionante de reziduuri rezultate din activitatea aglomerărilor umane. Fenomenul s-a acutizat, în special în zonele rurale”Grigorie Burjan, director SGA Hunedoara. Ziarul Hunedoreanului HD - Cristian Popescu - |