Cod-f-pc-4 revista presei 22-29 noiembrie 2010 cuprins
|
|  Yüklə 1.08 Mb.
|
Dezvoltarea durabilă - un reper pentru ieşirea din crizăÎn România, dezvoltarea durabilă în cadrul companiilor este analizată de Green Business Index (GBI), proiect realizat de Asociaţia Green Revolution şi Ministerul Mediului. Conform raportului GBI, 87% dintre societăţile înscrise în index au elaborat o strategie de dezvoltare durabilă. Prima etapă de implementare este conştientizarea ecologică a angajaţilor. GBI arată însă ca numai 66% dintre companii au demarat programe de informare, instruire şi evaluare în acest sens. A te dezvolta durabil presupune mai multă competitivitate, eficienţă şi profit. Asta înseamnă că firmele româneşti pierd acum din competitivitate în raport cu firmele din restul UE şi din lume.Călin Georgescu, directorul executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă şi expert ONU în protecţia mediului, consideră că este foarte greu să aplici măsuri de dezvoltare sustenabilă în condiţiile lipsei unor politici coerente. "Eu am văzut multe firme care aplică principiile dezvoltării durabile la nivel economic, foarte bine chiar. Îşi eficientizează costurile, îşi eficientizează acţiunile, discută de energie verde, discută de concept, dar iîn momentul în care te loveşti de birocraţia imensă impusaă de stat şi de taxele şi impozitele actuale, eforturile sunt zadarnice", explică în continuare Călin Georgescu.Pe de altă parte, directorul IEN, Gheorghe Zăman, crede că lipsa politicilor coerente are o explicaţie foarte simplă: ,,Principalul impediment în aplicarea măsurilor de dezvoltare sustenabilă în România este reprezentat de lipsa cunoaşterii temeinice a conceptului. Dezvoltarea durabilă este o necesitate în general pentru dezvoltarea oricărei economii, dar mai ales pentru economia României. Faptul că nu se ştiu în suficientă măsură principiile dezvoltării durabile în România de cei din palierul decizional este regretabil. În fapt, dezvoltarea durabilă trebuie să fie un reper pentru ieşirea din criză." Cuvântul Liber MS – Letiţia Bota – Finanţare pentru proiectele de protecţie a naturiiInstituţia Prefectului – Judeţul Mureş în colaborare cu Ministerul Mediului şi Pădurilor - Organismul Intermediar pentru POS – Mediu Sibiu a organizat Sesiunea de Instruire cu tema “Managementul proiectelor de protectţie a naturii finanţate din POS Mediu – cu ocazia lansării celei de-a patra sesiuni de selecţie de proiecte în domeniul protecţiei naturii, în vederea acordării de asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul POS Mediu prin Axa Prioritară 4 – „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii” în valoare de 215 milioane euro.În cadrul acestui eveniment, aproximativ 20 de potenţiali beneficiari din judeţul Mureş au fost instruiţi în scrierea de proiecte pentru accesarea de fonduri în domeniul protecţiei naturii. Reprezentanţii Organismului Intermediar pentru POS Mediu Sibiu au răspuns întrebărilor referitoare la dezvoltarea şi implementarea proiectelor finanţate prin POS – Mediu, Axa 4.Propunerile de proiecte pot include următoarele categorii de activităţi eligibile: elaborare/revizuire a planurilor, strategiilor şi a măsurilor de management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe (activităţi preliminare măsurilor concrete de investiţii sau conservare), investiţii în infrastructura pentru uz public orientată spre protecţia şi gestionarea mediului în ariile protejate, activităţi privind menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor, activităţi de consultare, conştientizare şi informare, activităţi de instruire şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a reţelei de arii naturale protejate.Cererea de finanţare (Formularul de aplicaţie) şi Ghidul Solicitantului sunt disponibile pe pagina de internet a MMP (http://www.posmediu.ro). Ghidul Solicitantului conţine detalii cu privire la condiţiile de accesare a finanţării, precum şi instrucţiuni de completare şi depunere a cererilor de finanţare.Data limită de transmitere a proiectelor este 31 ianuarie 2011, orele 16.00. CityNews.ro – ştiri 215 milioane de euro pentru protejarea mediuluiInstituţia Prefectului Mureş în colaborare cu Ministerul Mediului si Pădurilor - Organismul Intermediar pentru POS – Mediu Sibiu a organizat Sesiunea de Instruire cu tema “Managementul proiectelor de protecţie a naturii finanţate din POS Mediu” în vederea acordării de asistenţă financiară nerambursabilă în cadrul POS Mediu prin Axa Prioritară 4, în valoare de 215 milioane euro. În cadrul acestui eveniment 20 de potenţiali beneficiari din judeţul Mureş au fost instruiţi în scrierea de proiecte pentru accesarea de fonduri în domeniul protecţiei naturii. Propunerile de proiecte pot include următoarele: elaborare/revizuire a planurilor, strategiilor şi a măsurilor de management al ariilor naturale protejate, investiţii în infrastructură pentru uz public orientată spre protecţia şi gestionarea mediului în ariile protejate, activităţi privind menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor şi altele. Zi de Zi MS – Sanda Viţelar – Sătenii din Bârcea Mare acceptă deponeul ecologic la schimb cu joburi la salubrizareSătenii au acceptat investiţia cu gândul că vor primi de lucru la groapa de gunoi care se construieşte, iar administraţia le va construi canalizare. Ministerul Mediului a aprobat planul de investiţii pe termen lung pentru construirea deponeurilor ecologice la Bârcea Mare şi Petrila. Lucrările vor începe în primăvară. Ministerul Mediului a aprobat planul de investiţii pe termen lung pentru construirea deponeurilor ecologice în localităţile Bârcea Mare şi Petrila. Decizia surprinde comunitatea locală din Bârcea Mare divizată privitor la oportunitatea construirii acestei investiţii în apropiere de satul lor. Cei care acceptă amplasarea gropii de gunoi ecologice în vecinătatea satului lor speră ca această investiţiei să le aducă joburi şi modernizări în sat. Este schimbul pe care comunitatea din Bârcea Mare l-a acceptat pentru a permite construirea deponeului în localitatea lor. Acceptă să lucreze la salubrizare. Pentru că şomajul face ravagii în zonă, deponeul ecologic de gunoi este privit de mulţi locuitori din Bârcea Mare ca o oportunitate de a primi de lucru. Deşi nu este întru totul de acord cu deponeul, Mihai Cheresteş spune că este atras de un post de mecanic utilaje pe care l-ar putea ocupa în noua locaţie.Bărbatul este în şomaj de şase luni şi nu are alte alternative în zonă. O situaţie asemănătoare o are şi Tiberiu Bovneruc, care spune că a semnat pentru construirea deponeului cu gândul la o viitoare slujbă pe care ar putea-o primi acolo. “Eu nu am serviciu de mai mult timp. Ni s-a promis că vom primi cu prioritate de lucru la noua groapă de gunoi. De aceea eu sunt pentru construirea acesteia”, spune Tiberiu Bovneruc. Pe lângă locuri de muncă, sătenii speră ca investiţia să le aducă şi o modernizare a localităţii. "Am semnat pentru deponeu pentru că ni s-a promis că vor face drumul, vor vopsi biserica şi ne vor face canalizare", spune Ileana Sultana, pensionară. Oamenii se tem de şoareci, ciori şi mizerie. Cei care se opun în continuare investiţiei consideră că deponeul le va aduce neajunsuri lor şi generaţiilor următoare. Livia Negru, spune că scandalurile existente în lume privitor la aceste depozite de deşeuri sunt îngrijorătoare. “Oamenii au protestat la Neapole şi în Franţa privitor la acest tip de gropi. Dacă acolo sunt nemulţumiri, la ce ne putem aştepta noi care suntem începători în domeniu? Avem o istorie tristă a lucrurilor făcute de mântuială. Eu nu cred că groapa va fi ecologică. Mă tem că vom avea apă poluată, mizerie şi dăunători. Va fi rău pentru copiii noştri şi probabil va trebui să ne mutăm de aici ”, spune femeia. Ideea este susţinută şi de Ioana Bera care spune că recolta ei de cereale va fi distrusă de ciorile şi şobolanii care se vor aciuia pe lângă groapa de gunoi. "Am semnat împotriva gropii. A plouat cu prea multe promisiuni ca să cred ceva. Investiţie de 52 de milioane de euro. Potrivit lui Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului judeţean Hunedoara, în prezent, problemele legate de amplasarea celor două locaţii sunt rezolvate. Investiţia se ridică la 52 de milioane de euro, iar pentru punerea ei în practică fondurile sunt asigurate în proporţie de 80 la sută de Uniunea Europeană, 18 procente revin Ministerului Mediului, iar diferenţa de 2 la sută este cofinanţarea locală. Potrivit oficialului, în deponeul de la Bârcea Mare se vor depozita 100.000 de tone de deşeuri pe an. Cantitatea este mult mai mică faţă de ceea ce se aruncă în prezent la gropile de gunoi din centrul judeţului. "Înainte de a fi aduse la deponeul ecologic, toate deşeurile vor fi sortate, iar ceea ce se poate va fi revalorificat. Nu mai aruncăm totul. Poate doar 30-40 la sută din ceea ce se adună ca deşeuri va fi trimis la deponeul ecolologic. Sortarea gunoiului va pleca de la populaţie pentru că vom avea containere speciale pentru deşeuri", a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ. Sursa citată a estimat că lucrările de execuţie la acest proiect ar putea începe în primăvara anului viitor şi vor fi încheiate în anul 2012. Adevărul HD - Adrian Sălăgean - |