M. Sadoveanu
|
|  Yüklə 353 Kb.
|
|
Motto :
„Trebuie să fac mărturisirea de credinţă că poporul este părintele meu literar: că trecutul pulsează în mine ca un sânge al celor dispăruţi; că mă simt ca un stejar, cu mii şi mii de rădăcini înfipte în pământul neamului meu … De la aceste fermecate izvoare de apă vie cată să se adape toţi cei care cântă şi se simt ai acestui popor şi ai acestui pământ ” M. Sadoveanu Şcoala cu clasele I – VIII Ezeriş Ezeriş - trecut şi prezent - Studiu monografic - - Ezeriş, 2006 -
Alegându-ne drept temă realizarea unui studiu monografic nu ne-am gândit la munca pe care o necesită elaborarea acestuia şi anume: documentare, cercetare de teren (interviuri de grup şi individuale cu veteranii şi bătrânii satului, filme, fotografii, colectare obiecte vechi), studiul arhivelor, organizare de expoziţii, într-un cuvânt muncă în echipă. Acest subproiect vrea să definească şcoala noastră, ca fiind una comunitară, cu un program bogat în activităţi extracurriculare pentru elevi. Existenţa unor politici şcolare de dezvoltare a spiritului civic al elevilor şi implicarea membrilor şi instituţiilor comunităţii în toate demersurile susţinute de către şcoala noastră a contribuit la succesul proiectului. Lucrarea de faţă a urmărit pe tot parcursul realizării ei dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu local prin revitalizarea tradiţiilor culturale specifice şi a spiritului comunitar. Calitatea şcolară fiind un proces continuu care presupune noi şi noi proiecte ce se continuă unul prin celălalt, considerăm că şi prezentului subproiect, Ezeriş – trecut şi prezent i se pot aduce modificări ulterioare. Demersul de faţă nu se încheie odată cu realizarea prezentului studiu monografic ci va veni întâmpinarea elevilor şi membrilor comunităţii cu redactarea unui dicţionar de expresii şi regionalisme locale şi a unui album de fotografii culese pe parcursul subproiectului. Mulţumirile echipei noastre se îndreaptă către toţi aceia (elevi, părinţi, membrii ai comunităţii şi instituţiillor comunitare), care ne-au susţinut în acest proiect.
Cadrul geografic
Situat în partea de sud – vest a României, judeţul Caraş – Severin se află aşezat între următoarele puncte extreme:
Comuna Ezeriş este situată în depresiunea Caraş – Ezeriş, în partea de nord – vest a judeţului Caraş – Severin, la 18 km sud-vest de municipiul Reşiţa. Ezerişul cuprinde şi satul Soceni, aflat la o distanţă de 6 km sud-est. Se mai învecinează spre nord cu Fârliugul, spre nord-est cu Dezeştiul, cu oraşul Bocşa spre vest, spre sud-vest cu Câlnicul şi spre est cu Zorlenţul Mare. Suprafaţa comunei Ezeriş este de 40 km2, vatra satului fiind aşezată într-o vale înconjurată de dealuri domoale. Coordonatele geografice aproximative ale satului Ezeriş sunt: 210 54' 15'' longitudine estică şi 450 24' 19'' latitudine nordică. Regiunea în care este aşezat satul se află pe versantul nord – vestic al masivului Semenic, încadrându-se în seria depresiunilor erozionale de contact, cu aspect de golfuri, caracteristice pentru latura vestică a munţilor Banatului.
Aproape întreg teritoriul judeţului Caraş – Severin aparţine ca structură geologică orogenului Carpaţilor Meridionali2, care este constituit din două unităţi geotectonice principale: Autohtonul danubian şi Cristalinul Getic care care suportă cuverturi sedimentare. Zona depresionară a Caraş – Severinului este reprezentată de trei depresiuni: Caransebeş – Mehadica, Almăjului (Bozovici) şi Ezeriş. Depresiunea Ezeriş este situată pe locul ocupat de un fost braţ al Mării Panonice. În cuprinsul ei se remarcă bazinetele de la Brebu, Ezeriş şi Câlnic. Depresiunea-golf a Ezerişului, ca şi cele învecinate de la Câlnic (pe Bârzava) şi Brebu (pe Pogăniş), cu care se leagă, de altfel, prin înşeuări largi, sau sculptate, deci, la zona de contact a cristalinului, respectiv a eruptivului banatic cu sedimentarul nou, uşor friabil, al ponţianului. Formaţiunile geologice din regiune sunt reprezentate de cristalinul Semenicului care este format din gnaise micacee, prin eruptivul format din banatite, ce străpunge cristalinul şi, în sfârşit, sedimantarul care este constituit din roci uşor friabile, reprezentate prin marne şi nisipuri.3 De la Ezeriş, pe direcţia NE – SV, spre munţii Dognecei se dezvoltă un sinclinal de calcare şi gresii. Depresiunea Ezeriş este situată pe locul ocupat de un fost braţ al Mării Panonice. În cuprinsul ei se remarcă bazinetele de la Ezeriş, Brebu şi Câlnic. Valea satului, denumită şi Valea Tăului4 ( râul Tău străbate Ezerişul şi îşi are izvoarele deasupra comunei Târnova la poalele Semenicului) este puternic maturizată, iar spre Fârliug (cca 5 km în aval de Ezeriş) intersectează şisturile cristaline, dând naştere unui scurt defileu epigenetic5. La locul numit Obârşia Peii se găseşte o intrare în deal acoperită în prezent cu pământ, iar după aproximativ 3 metri de mers târâş se deschide în interior o boltă mare în formă de tunel, care la un momentdat are un puţ foarte adânc şi destul de larg – probabil un puţ de mină. La Obârşa lui Balint – Cremeniţa se află, în deal, o deschizătură adâncă cu diametrul de aproximativ 3 metri, despre care se spune că ar fi fost un tunel de comunicare între cetăţile turceşti din împrejurimi. De asemenea, în Valea de Carpen, lângă fosta carieră de piatră6 se găseşte o deschizătură în formă de puţ, acoperită cu rugi de muri, care, se presupune, că ar fi o urmă de exploatare minieră veche, ţinând seama că în jur s-a exploatat minereu de fier de foarte bună calitate. Comuna Ezeriş este înconjurată de două rânduri de dealuri: Spre Răsărit: Dealul Popii
Spre Apus: Priporul Dealul lu' Pătru Dealul Boului Dealul Răichii |