1. Oferta şi producţia turistică delimitări conceptuale
|
|  Yüklə 4.79 Mb.
|
Obiective geonaturaleRomânia este foarte bogată în fenomene geomorfologice care reprezintă obiectul interesului nu doar pentru specialiştii din domeniu, ci şi pentru o pătură mult mai largă de public, în rândul cărora ponderea cea mai mare o au turiştii. Aceste obiective naturale se pot grupa astfel:
Resursele naturale, termale şi balneareRomânia deţine 1/3 din apele minerale ale Europei, unele fiind simple, altele fierbinţi, altele radioactive. Prin Staţiunea Băile Herculane s-au împlinit 1850 ani de la practicarea turismului balnear în ţara noastră, unde în prezent există aproximativ 160 staţiuni balneare, unele de talie europeană, altele cu caracter local. Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), creată în anul 1993, numără în prezent 34 de membrii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turismului de întreţinere şi sănătate. Staţiunile balneo sunt clasificate după tipurile de afecţiuni care sunt tratate. Acestea sunt prezentate în tabelul 2.18. Tabelul 2.18. Lista staţiunilor balneare care fac parte din OPTBR
Monumente istoriceLegea nr. 5/6 martie 2000 privind Aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional, publică în Anexa nr III, o listă a valorilor de patrimoniu cultural de interes naţional. Acestea sunt inventariate în următoarele grupe:
Acestor monumente istorice li se adugă cele 18 000 lăcaşe de cult existente la sfârşitul anului 2004 (Anexa 2.3.), cele 700 muzee care funcţionează pe teritoriul ţării noastre, o colecţie bogată de incunabula existente în România şi de asemenea acordarea statutului de oraş medieval următoarelor 16 oraşe: Alba-Iulia, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Cluj-Napoca, Făgăraş, Mediaş, Miercurea-Ciuc, Oradea, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Suceava, Târgovişte, Târgu-Mureş şi Timişoara. Evenimente Spre deosebire de atracţiile prezentate anterior, care au drept caracteristică principală localizarea, deci o latură materială, evenimentele se identifică cel mai bine prin natural or temporală, respectiv organizarea acestora în anumite momente ale anului. Frecvenţa producerii lor este extreme de variată – zilnică, ca în cazul schimbării Gărzii la Palat, altele se organizează anual (marea majoritate), unele se organizează periodic – la 4 ani de exemplu – precum Jocurile Olimpice Între acestea festivalurile de artă se bucura de o faimă deosebită şi participare numeroasă. În Europa funcţionează o Federaţie a Festivalurilor de Artă (EFA) sub egida căreia se organizează anual 90 festivaluri de muzică de cameră în 31 ţări. România face parte din această organizaţie prin Festivalul Internaţional de Muzică – George Enescu (membru din anul 1997). Între ţările vecine României, trebuie remarcată o participare mai numeroasă. Astfel: - Bulgaria – cu două festivaluri - Sofia – festival de cultură vocală, operă, balet - Varna – festival de muzică clasică pentru tineri - Ungaria – cu trei festivaluri - Budapesta - Esterhazy – festival Haydn - Miskolc – festival internaţional de operă - Cehia – cu patru festivaluri - Praga - Ostrava - Brno - Concentus Moraviae În Marea Britanie se organizează anual 357 festivaluri de artă cu o durată cuprinsă între două zile şi câteva săptămâni, iar în marea lor majoritate sunt sprijinite financiar de autorităţile locale. În topul acestor evenimente, ţinând cont de vânzările obţinute, sunt Festivalul Edinburg şi Concertele de la Promenada BBC. Pentru multe din oraşele Europei, organizarea unui festival reprezintă o cale de ieşire din anonimat şi includerea localităţii respective în circuitele turistice. În Norvegia, se organizează nu mai puţin de 200 de festivaluri, de toate tipurile şi mărimile, de la festivaluri de cameră, festivaluri naţionale de mari dimensiuni până la festivaluri rock moderne. Anexa 2.4. cuprinde lista celor mai bune festivaluri de artă organizate în Europa In anul 2005 (57). În acelaşi registru de manifestări se înscrie şi desemnarea “Oraşului European al Culturii”, în fiecare an, începând cu anul 1985 de către o comisie specializată a U.E. Lista oraşelor nominalizate este prezentată în tabelul 2.19. Tabelul 2.19. Oraşele Europene ale Culturii
Păstrarea tradiţiilor este un lucru important pentru oricare naţiune din lume. Sărbătorile religioase şi cele de întemeiere a statului sunt completate de o serie de evenimente prin care românii sărbătoresc etape importante din viaţa lor. Tabelul 2.20 prezintă cele mai importante evenimente culturale organizate anual în România. Tabelul 2.20. Evenimente şi festivaluri organizate în România
Toate acestea sunt completate de o serie de sărbători şi evenimente cu caracter specific pentru fiecare parte a ţării sau al oraşelor. Parcurile tematice şi de distracţie Aceste parcuri se înscriu în grupa serviciilor de agrement recreative, care exercită o atracţie extraordinară asupra publicului călător, fiind ele însele adevărate destinaţii turistice (şi deci motivaţie principală a deplasării). La nivel mondial, în anul 2003, nivelul global de vizitare a parcurilor tematice a scăzut cu 1,5%, iar numărul total al vizitatorilor înregistraţi de operatorii de parcuri tematice a fost de aproape 247 milioane. Activitatea din Europa a fost marcată de un decline de opt procente al nivelului de vizitare, în timp ce primele 50 de parcuri din America de Nord au raportat o scădere de 1,5% (58). Succesul incontestabil în materie de construcţie şi operare a acestui tip de animaţie, aparţine companiei Walt Aisnay, iar SUA reprezintă cea mai importantă gazdă a parcurilor tematice şi centrelor de agreement pentru familii din toată lumea. Cele mai mari parcuri de acest tip fac parte din următoarele familii:
Compania Walt Disney a fost fondată în anul 1923, iar în present este divizată în patru mari segmente de afaceri:
Parcurile Disney sunt parcuri tematice (Magic Kingdome, Epcot, Disney – MGM Studious, Disney’s Animal Kingdome Park) şi parcuri acvatice (Blizzard Beach, Typhoon Lagoon). Hotelurile (structurile de cazare în general) sunt clasificate pe 5 categorii de confort (deluxe, moderat, valoare, club, camping). Numai în California, încasările din activitatea parcurilor şi structurilor de cazare (2004) au înregistrat valoarea de 3,6 miliarde $, iar numărul angajaţilor era de 65 700 persoane. Încasările numai din segmentul al doilea al companiei, respective Disney Parks and Resorts în anul 2004, era de 7, 750 miliarde $. În SUA sunt operate numeroase alte parcuri de distracţii şi petrecerea timpului liber, care sunt organizate pe tematici precum software, comedii, muzică, golf, circuite, karting, breakdance, etc. În Europa, principalele parcuri de distracţii sunt Disneyland Paris, Aqualand el Arenal din Mallorca, parcul Tivoli din Copenhaga, Prater în Viena, Alton Towers în Anglia, Europa Park în Germania, Gardaland în Italia, Six Flags în Olanda şi Belgia, etc. În România oferta este foarte redusă din acest punct de vedere. Proiectul Dracula Park ar fi reprezentat construirea primului parc tematic din ţara noastră, proiect însă, după cum ştim, abandonat. Funcţionează trei parcuri acvatice, respectiv: Aqua Magic în Mamaia (inaugurat la 1 iulie 2003), Aqua Park Balada Saturn şi Aqua Parc Bucureşti. Alte atracţii |