1. Oferta şi producţia turistică delimitări conceptuale
|
|  Yüklə 4.79 Mb.
|
Bucuresti 
Bucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al Romaniei. Este localizat in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului Dambovita. Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala Romaniei in 1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. In perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de “Micul Paris”. Cu toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune economica si culturala. 
Forme de turism Prin patrimoniul natural si cel etno-cultural pe care il detine, acest spatiu ofera posibilitatea dezvoltarii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute in revista in cele ce urmeaza:
Turismul cultural este o forma asemanatoare de turism dar care se adreseaza unei sfere mult mai largi de turisti si se realizeaza prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice si de obiective de tehnica populara), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice, de muzica, dans, sarbatori traditionale, expozitii). Si aceasta forma de turism se adreseaza unui public avizat si reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta.Aceasta forma de turism poate fi practicata in de-a lungul malului Dunarii. Astfel, pot fi vizitate obiective arheologice din perioada antica (cetatile dacice de la Divici si Stenca Liubcova, Castrul roman si piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetatilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), si istoria moderna (Pestera Veterani, Complexul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I) Teritoriul la care facem referire detine si monumente importante pentru identitatea nationala a romanilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal)
Foarte importante pentru turismul cultural sunt edificiile religioase cum ar fi: manastirea Sirinia, Mraconia, Sf. Ana, Vodita, obiective care pastreaza vie principala religie a populatiei de pe cele doua maluri ale Dunarii, dar nu pot fi negijate nici bisericile catolice din Berzasca, Eibenthal, Orsova. O forma particulara, derivata din turismul cultural, o reprezinta turismul industrial si/sau tehnic adica vizitarea de obiective economice industriale, ansambluri arhitectonice, elemente sau edificii de tehnica moderna sau traditionala (Complexul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, morile de apa, instalatii traditionale de pescuit)
Turismul ecumenic sau monastic a aparut inca din evul mediu si s-a dezvoltat foarte puternic in special in timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora (arhitectura, pictura, muzica). Dupa 1989, odata cu redobandirea libertatii de credinta, si in zona noastra s-a manifestat o crestere a interesului pentru spiritualitatea religioasa materializata prin vizitarea unor asezaminte ca Manastirea Sf.Ana, Manastirea Vodita, Catedrala Catolica din Orsova, etc.
Turismul de odihnã si recreere Cadrul natural al zonei oferã condiþii propice pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cu atat mai mult cu cat aceasta forma de turism este si cea mai putin costisitoare, adresandu-se, practic tuturor categoriilor de turisti,indiferent de preocupari, pregatire, varsta, religie sau marime a portofelului. In functie de modalitatea de practicare, caracteristice acestei forme de turism, sunt drumetia si turismul balnear. Drumetia este o forma de turism pentru odihna si recreere, cu traditii in teritoriului la care se face referire. Nevoia de repaus si recreere devine din ce in mai importanta in conditiile ritmului de viata stresant contemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei categorii largi de populatie care dispune de diferite niveluri ale venitului si care apartine aproape tuturor grupelor de varsta. Orice forma de relief permite practicarea drumetiei, la noi in tara cel mai popular tip de drumetie este cel practicat in perimetrul montan darpoate fi intalnit oriunde turistii cauta locuri fara aglomeratie, peisaje incantatoare si preturi mai mici.Avand in vedere ca Parcul Natural Portile de Fier este un parc al carui principal obiectiv este conservarea peisajului, drumetia este o forma de turism care poate fi practicata in intreg spatiul parcului valorificandu-se astfel integral intregul potential turistic, intregul patrimoniu natural, etnocultural si peisagistic. Cel mai spectaculos peisaj de pe intreg cursul Dunarii este acela al Cazanelor Mari si Cazanelor Mici. Se spune ca aceste locuri se numesc asa pentru ca Iovan Iorgovan, echivalentul lui Heracles din mitologia greaca si a lui Hercules din cea romana, isi facuse salas in varful Ciucarului Mare unde astepta corabiile cu marfuri pentru a le cere plata ca sa le treaca in siguranta prin stramtoare. Cand i se facea foame cobora in pesterile despre care se zice ca s-ar gasi pe sub cursul Dunarii unde facea focul pentru a incalzi apa si a fierbe pestele cu care se hranea. Pestele pe care nu-l putea manca plutea odata cu apa calda pana in cazanele mici unde era pescuit de localnicii pe care ii ajuta astfel sa traiasca. De la apa care parea ca fierbe se trage denumirea de Cazane.
Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica ) sau intr-o pensiune. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor, pescuit, etc. Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacand motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor administrative economice si culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate.In ideea unei dezvoltari turistice a comunitatilor rurale, satul turistic este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru natural nepoluat, pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de duratanederminata. In functie de caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se grupeaza in: etnofolclorice, de creatie artistica si artizanala, peisagistice si climatice, viti-pomicole, pescaresti si de interes vanatoresc, pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna. Ecoturismul reprezinta vizitarea unei zone relativ neafectate de activitatile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o importanta componenta educationala si care ofera un beneficiu economic direct economiei si populatiei locale. Inrudit oarecum datorita componentei educative cu turismul cultural, ecoturismul se adreseaza, totusi, persoanelor interesate de natura si de interactiunea acesteia cu activitatile umane traditionale care nu au alterat caracterul natural al habitatelor ci doar le-au transformat in interesul comunitatilor inlocuind diversitatea biologica naturala cu om diversitate biologica dirijata dar in care legitatile naturale sunt totusi prezente.
Birdwatching-ul este o forma de turism care se adreseaza celor pasionati de fotografierea si urmarirea comportamentului hranirii, cuibaririi si zborului speciilor de pasari. Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajari speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de pasari, fie direct, in habitatele caracteristice, fara amenajari speciale. Aceasta forma de turism poate fi practicata in zonele umede din parcurile de pe cele doua maluri ale Defileului Dunarii, unde exista si doua observatoare de pasari amenajate in acest sens
Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumusetea peisajelor padurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor si coloritului. Silvoturismul este practicat avand ca baza cabanele si contoanele silvice special amenajate in acest sens si se poate desfasura in siguranta sub indrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a agentilor de teren (rangeri) de la parcurile naturale sinationale coordonate de Regia Nationala a Padurilor � Romsilva. Silvoturismul are ca forme inrudite turismul cinegetic si pescuitul sportiv.
Pescuitul sportiv este o forma de turism care se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si care poate fi practicata pe toata lungimea Dunarii si a afluentilor sai de pe ambele maluri. Persoanele care nu agreaza in mod deosebit miscarea, dar care sunt inarmate cu multa rabdare isi pot petrece in mod foarte placut timpul liber, chiar daca marimea capturilor nu este intotdeauna pe masura timpului in care s-au aflat pe malul apei. 
Speoturismul este una dintre formele de turism care poate valorifica potentialul geologic, speofaunistic si speopeisagistic al acestei zone. Cele mai cunoscute si vizitate pesteri sunt: Ponicova, Gaura cu Musca, Pestera cu Apa din Valea Polevii, Zamonita, Veterani, fiecare dintre acestea avand propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau batalii intre cei care au stapanit de-a lungul timpului aceste meleaguri. Iata una referitoare la o pestera aflata in abruptul Ciucarului Mare. Pestera Veterani se gãseste pe malul stâng, în masivul Ciucarul Mare. Este o pesterã care actualmente se afla la circa cinci metri de la suprafaþa apei, nu este prea adâncã si in dreapta intrarii are deasupra o fereastra naturala pe unde pãtrunde lumina înãuntru. Sub pesterãse afla vechiul drum pe marginea Dunãrii. În timpul rãzboiului dintre turci si austrieci, generalul Veterani a primit ordin sã blocheze complet aceastã ºosea precum si traficul pe Dunare. Pentru aceasta a fãcut un zid de la peºterã pânã la marginea apei, zid pãzit de ostssi. La un moment dat dupã ce a fãcut zidul si au început luptele, austriecii au fost înconjuraþi de turci, fiind constrânºi sa se ascunda în pesterã. Cu toatã bombardarea dupã þãrmul apus, cu toate siretlicurile întrebuinþate de turci si cu toatã lipsa cea mare de apã, aceastã bravã garnizoanã a rezistat pânã la epuizarea munitiei, dupa care s-a predat. Se spune ca generalul Veterani ar fi comandat persoanal garnizoana de 400 de ostasi si cã lupta þinuse 35 zile. In prezent exista o serie de facilitati tehnice care permit punerea in valoare a formatiunilor geologice din pesteri, accesibilizarea prin constructia de pasarele si iluminarea acestora urmand a crea conditii pentru vizitarea pesterilor de catre turisti din toate categoriile de varsta. 
Cicloturismul este o forma tot mai raspindita de turism activ si care poate aduce mari beneficii cu minime eforturi de investitii, organizare si promovare, fiind totodata o activitate cu impact redus asupra mediului inconjurator. Oportunitatea de a evita sedentarismul face ca cicloturismul sa fie o forma de turism spotiv in plina expansiune, agreat si datorita posibilitatilor de deplasare relativ rapida intre obiective turistice diferite realizata cu costuri extrem de reduse, accesibile practic oricui. In cele doua parcuri cicloturismul este, de asemenea in plina dezvoltare, tot mai multe agentii de turism dorind extinderea acestuia si in aceasta zona a Defileului Dunarii. 
Mountaine-bike este o forma de turism sportiv inrudita cu cicloturismul dar care este aplicata pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzator. Aceasta forma de turism are un mai pronuntat caracter de aventura datorita riscurilor pe care amatorii si le asuma si este mai prohibitiv datorita costurilor destul de ridicate ale echipamentelor. In parcurile de pe malurile Dunarii aceasta forma de turism sportiv poate fi practicata deja pe mai multe trasee. Se are in vedere dezvoltarea retelei traseelor de mountain-bike ca alternativa a sporturilor cu masini si motociclete tot-teren. Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorita existentei lacului de acumulare Portile de Fier I, lac care permite desfasurarea tuturor formelor de turism sportive sau de agreement. Sporturile cu vasle (kaiac, canoe, canotaj) au deja o traditie prin infiintarea Bazei Nautice de la Orsova, in ultimii ani existand si perspectiva dezvoltarii sporturilor cu motor, mai putin recomandate, si a windsurfing-ului. Navigatia de agrement este intr-o evidenta expansiune, de la navigatia cu barci pana la cea cu marile nave de pasageri care leaga Germania si Austria de Delta Dunarii. Si inotul poate fi practicat in aceasta zona atat in apele Dunarii cat si in cele ale afluentilor sai. Nu este, totusi, recomandat inotul in Dunare sau in alte zone care nu sunt dotate cu servicii de salvare, ci numai in bazine special amenajate. 
 
Toate cele prezentate mai sus se constituie intr-o invitatie de practicare a acelei forme de turism care se potriveste cel mai mult personalitatii fiecaruia, turismul reprezentand cea mai eficienta metoda de mentinere a unui tonus fizic si mental capabil sa asigure derularea in bune conditii a activitatilor omului. |
eudalã ceea ce 
rheologi
