Revista presei
|
|  Yüklə 0.68 Mb.
|
Teme similarePuteau fi salvaţi peştii din barajul Gozna?La trei zile după incidentul cu peştii morţi de la Văliug, mediatizat intens şi pe bună dreptate, reprezentanţii Grupului CEZ, ai administraţiei locale reşiţene şi ai unei asociaţii patronale s-au întâlnit, astăzi la prânz, cu mass-media reşiţeană. Din start, organizatorii întâlnirii au pornit de la o premisă falsă. Respectând adevărul, presa nu a contestat necesitatea executării unor lucrări de întreţinere, ce se puteau efectua doar prin golirea barajului, ci faptul că acei peşti puteau fi salvaţi. Potrivit directorului TMK Hydroenergy Power SRL, Daniel Vlăduţ, Grupul CEZ România, proprietarul barajului, a acţionat cu responsabilitate, conformându-se prevederilor legislative în vigoare în exploatarea sistemului hidroenergetic de la nord de Reşiţa, chiar de la preluarea operaţională a acestuia, mai 2011. Grupul CEZ a pus în practică impunerile Ministerului Mediului pentru siguranţa barajelor şi a populaţiei în aval, respectând toate prevederile legale, tehnice şi de calitate din domeniu. „În perioada septembrie-noiembrie 2012, compania a derulat lucrări de refacere a măştii metalice a barajului Gozna impuse de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor din cadrul Ministerului Mediului. Acestea se execută în două etape: prin vopsirea blindajului metalic şi montarea cablurilor de manevră ale grătarelor conductelor aferente golirii de fund şi repararea stavilei plane cu care este echipat deversorul frontal. Intervenţiile sunt esenţiale pentru siguranţa în exploatarea barajului. Golirea s-a făcut trepat şi lent, cu debit controlate de circa 2-4 metri/secundă, tocmai pentru protejarea ecosistemului aferent, deşi această măsură a însemnat prelungirea duratei lucrărilor şi a costurilor aferente pentru companie“, a mărturisit directorul Daniel Vlăduţ. Altfel spus, Grupul CEZ România ar fi avut în vedere protejarea ecosistemului, dar până la urmă lucrurile nu s-au întâmplat chiar aşa. La rândul său, prof. univ. dr. Ing. Ion Michael, expert în barajele din amonte de Reşiţa, a subliniat, ca şi directorul Vlăduţ, importanţa executării acestor lucrări fără de care barajul nu ar mai fi autorizat în 2014 de către Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor, dar şi faptul că acesta a fost amenajat pentru exploatarea hidroenergetică, alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Reşiţa, şi nicidecum pentru cultura piscicolă. „Din punctul meu de vedere, un astfel de incident nu poate fi prevenit.“ În ton cu cei doi a fost şi Nelu Popa - Tăieţelu, preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Turism, care a apreciat înţelegerea de care au dat dovadă cei de la CEZ România: „Nimeni până acum nu ne-a întrebat pe noi,operatorii din turism, ceva în legătură cu acest baraj. Nici americanii de la Noble Ventures, nici ruşii de la TMK, şi nici Statul român. Aceşti oameni au fost de bun-simţ şi au înţeles că nu ar fi fost bine ca lucrările să fi fost executate astă-vară, în plin sezon, pentru că ne-ar fi lăsat fără obiectul muncii“. Dincolo de aceste aprecieri, întrebarea referitoare la salvarea peştilor a persistat până la sfârşitul întâlnirii. Într-un final, directorul Daniel Vlăduţ a schiţat un răspuns cât de cât în contextul celor întâmplate: „Gradul de colmatare este foarte mare. Peştii au murit din această cauză. Este posibil ca şi în continuare să se întâmple la fel, chiar dacă golirea barajului este lentă. După aprecierile noastre mai avem aproape un milion de litri de apă ce trebuie evacuat, dar din această cauză nu ştim câtă apă e şi cât nămol“. Chiar dacă organizatorii au vorbit doar de problemele de ordin tehnic, repet ce am spus şi în cadrul întâlnirii: moartea peştilor – nu contează dacă e vorba de de o sută sau o tonă - ar trezi emoţie şi revoltă în orice ţară din lume, chiar dacă acel lac nu ar fi destinat exploatării piscicole. /Argument, http://www.argument-cs.ro/content/puteau-fi-salva%C5%A3i-pe%C5%9Ftii-din-barajul-gozna CEZ a respectat prevederile legale, la lucrările de reparaţii ale lacului de acumulare Gozna, susţine Daniel Răduţ, directorul TMK Hidroenergy PowerMii de peşti morţi au fost găsiţi în Lacul de acumulare Gozna, după ce compania care îl deţine a decis golirea acestuia, pentru reparaţii. Peştii au murit din cauza mâlului de pe fundul lacului, spre bucuria multor localnici din zona Văliugului, care şi-au umplut sacii şi mai apoi congelatoarele, dar şi spre dezamăgirea altora. Proprietarul lacului, Grupul CEZ în Romania spune, însă, că a acţionat responsabil şi s-a conformat tuturor prevederilor legislative în vigoare, în exploatarea sistemului hidroenergetic de la nord de Reşiţa, încă de la preluarea operaţională a acestuia, în mai 2011, şi a avut şi toate avizele necesare. Începând cu luna septembrie, compania a derulat lucrările de refacere a măştii metalice a barajului Gozna, impuse de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor din Ministerul Mediului, respectând restricţiile şi prevederile autorităţilor competente în domeniu. Aceste lucrări au ca obiectiv principal siguranţa amenajării hidrotehnice şi a populaţiei, după cum susţin reprezentanţii Grupului CEZ. Potrivit directorului TMK Hidroenergy Power, Daniel Răduţ, lucrările sunt derulate în două etape, respectiv, vopsirea blindajului metalic al barajului, în prima etapă, unde, de altfel, nu au apărut probleme cu mortalitatea piscicolă, şi montarea cablurilor de manevră ale grătarelor şi conductelor aferente golirii de fund şi repararea stavilei plane cu care este echipat deversorul frontal, în cea de-a doua etapă, atunci când s-au ivit problemele cu moartea peştilor. „Aceste intervenţii sunt esenţiale pentru siguranţa în exploatarea barajului şi, implicit, a populaţiei din zonele de aval, în speţă Văliug şi Reşiţa, având în vedere că barajul a fost dat în folosinţă în anul 1953, iar ultima intervenţie de reparaţie majoră este înregistrată în 1991. Lucrările impuse de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor pot fi realizate exclusiv cu condiţia golirii lacului Gozna”, a explicat luni, într-o conferinţă de presă, Daniel Răduţ. Conducerea companiei spune că această golire s-a făcut treptat şi lent, tocmai pentru protejarea ecosistemului aferent lacului, deşi această măsură a însemnat prelungirea duratei lucrărilor şi a costurilor aferente pentru companie. La rândul său, prof. univ. dr. Michael Ion a precizat că Lacul Gozna are o înălţime de 48 metri, un deversor şi o mască de oţel-cupru. „Rolul cel mai important al unui baraj este de a feri populaţia aflată în aval de inundaţii. Este regretabil ceea ce s-a întâmplat, dar nu se putea altfel. Barajul trebuie, înainte de toate, să fie în siguranţă, ceea ce înseamnă că această mască de oţel-cupru trebuie vopsită. De asemenea, la golirile de fund există nişte grătare care trebuie trase cu cabluri, dar care, din cauza vechimii s-au uzat, iar acestea trebuie schimbate”, a afirmat Michael Ion. Tot pentru siguranţa populaţiei şi a rezervei de apă a municipiului Reşiţa, apa evacuată din lacul Gozna a fost stocată în barajele din aval, Breazova şi Secu, urmând ca lacul să fie reumplut o dată cu finalizarea lucrărilor impuse. Mai mult decât atât, Grupul CEZ în România subliniază că acest lac nu a fost conceput pentru exploatare piscicolă, ci exclusiv pentru exploatare hidroenergetică, alimentare cu apă potabilă şi industrială a municipiului Reşiţa şi atenuarea undelor de viitură. Prezent la întâlnirea cu presa a fost şi primarul comunei Văliug, Sorin Blaga. Acesta a declarat că pierderea nu este foarte însemnată, având în vedere că lacul nu mai avea păstrăv, ci doar clean. În plus, comuna Văliug trăieşte din turismul de pe acest lac, deoarece, aduce bani comunităţii. Şi preşedintele Asociaţiei Operatorilor Locali de Turism, Ioan Popa, este de acord că aceste lucrări erau neapărat necesare. „Lucrările trebuiau să fie făcute, chiar dacă acesta este costul plătit, respectiv, moartea câtorva mii de peşti. Cei de la mediu ar trebui să fie mai preocupaţi de faptul că în staţiunea Crivaia nu există canalizare, deşi sunt circa 700 de locuri de cazare, iar dejecţiile rezultate se revarsă în lac”, a precizat Ioan Popa. /Vox Banat, http://www.voxbanat.ro/divertisment/1861-cez-a-respectat-prevederile-legale-la-lucrrile-de-reparaii-ale-lacului-de-acumulare-gozna-susine-daniel-rdu-directorul-tmk-hidroenergy-power Oficialii de la CEZ, față în față cu dezastrul! apar primele reacții despre peisajul sinistru de la VăliugÎn timp ce organizațiile de mediu sunt în continuare alarmate de incidentul peștilor morți de la Văliug, declarațiile pe care le dau oficialii instituțiilor statului se bat cap în cap. Cei care conduc Garda de Mediu spun că lacul nu va mai fi vreodată populat cu pește. UPDATE ora 14:30: Ce trebuie salvat, peștii sau barajul? În urma conferinței de presă de astăzi, problema peștilor morți ce au ajuns în Bârzava este privită într-o altă lumina. CEZ România se află în dificultate cu ce anume ar trebui făcut în continuare: în balanță se găsesc atât siguranța populației cât și protejarea faunei piscicole. Dacă lucrările la baraj continuă, alți pești vor ajunge pe râu, dacă s-ar opri lucrările de renovare a digului există un risc crescut ca barajul să fie considerat prea periculos pentru a funcționa și Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor ar putea cere golirea completă a barajului și sistarea activității hidrocentralei: „Ne-a păsat și ne pasă în continuare de mediu, aceasta este și deviza Grupului CEZ. Însă există o autoritate națională care se ocupă de siguranța barajelor și care a solicitat în urma unei evaluări a barajului Gonza anumite lucrări ce trebuie finalizate până în 2014 pentru ca barajul să își poată continua activitatea. Barajul ar mai necesita să fie golit cu încă 13-15 metri pentru a finaliza lucrările necesare, însă acest lucru ar conduce la același eveniment de weekendul trecut”, precizează Daniel Răduț, director general TMK Hidroenergy Power S.R.L.UPDATE ora 11:00. Situația este cu două tăișuri, pe de-o parte barajul necesita reparat, pe de altă parte aceste reparații trebuia făcute respectând regulamentul de exploatare. Contrar declarațiilor făcute de către CEZ România, cum că lacul Gozna nu a fost conceput pentru exploatare piscicola, ci exclusiv pentru exploatare hidroenergetica, alimentare cu apa potabilă și industrială a municipiului Reșița și atenuarea undelor de viitură, reprezentații GEC Nera susțin că obligația acelei companii este și protejarea faunei piscicole. „Chiar dacă CEZ România se ocupă doar de administrarea lacului, în momentul în care se stabilește renovarea barajului și implicit golirea acestuia, indiferet de specificațiile lacului, aceștia au obligația să protejeze fauna piscicolă. Eu sunt convins că în regulamentul de exploatare era prevăzut și acest lucru”, precizează pentru „Express de Banat” Cornel Sturza, președintele GEC Nera. Mână în mână cu oficialitățile de la CEZ România merg cei de la Garda de Mediu. Marius Cârpean, prim-comisar la Garda de Mediu din Caraș-Severin, declară că lacul nu era dedicat peștilor și nici nu va mai fi repopulat cu pește. „Lacul nu este piscicol, este hidrotehnic. Compania CEZ a făcut această golire conform normelor. Au fost monitorizați, au acord de mediu, iar situația cu peștii nu este la fel de importantă cât siguranța populației. Nu a populat nimeni cu niciun pește barajul și nu cred că se va face o populare după ce barajul se va umple la loc”, declară Marius Cârpean. Anchetă la locul „genocidului” În urma evenimentului de la Văliug, Garda de Mediu va face, totuși, o verificare să vadă dacă întregul proces de golire a respectat normele legale. „Vom lua măsuri dacă cumva a fost încălcată legea, deși nu pare a fi acest lucru. CEZ România a început golirea barajului treptat, tocmai pentru a proteja ecosistemul aferent, lucru care a dus la creșterea costurilor și a perioadei de timp de efectuare a lucrărilor”, explică prim-comisarul Marius Cârpean. Pe cealaltă parte, președintele Gec Nera, Cornel Sturza, precizează pentru „Express de Banat” că golirea barajului trebuia făcută sub un regulament de exploatare. „Orice astfel de acțiune trebuie să aibă un regulament de exploatare aprobat de Apele Române și de Agenția pentru Protecția Mediului prin care să se stabilească în ce condiții trebuie efectuate golirea lacului și lucrările necesare. Acum trebuie văzut ce anume nu s-a respectat din acel regulament, astfel încât când se vor realiza pe viitor alte lucrări să nu se mai repete povestea de acum”, declară Cornel Sturza. Situația va fi lămurită de către CEZ România care, în urma evenimentelor de la sfârșitul săptămânii trecute, a convocat presa din Caraș-Severin într-o conferință de presă în locul de unde a început totul: barajul lacului Gozna. /Express de Banat, http://expressdebanat.ro/oficialii-de-la-cez-fata-in-fata-cu-dezastrul-apar-primele-reactii-despre-peisajul-sinistru-de-la-valiug Gestionarea apeiSocietatea Aquatim face parte, începând de astăzi, dintr-un nou proiect european denumit “Soluţii IT pentru gestionarea eficientă a resurselor de apă”. Corespondentul nostru, Gery Binder, a precizat că proiectul se derulează pe o perioadă de trei ani şi are ca parteneri, alături de Aquatim, mai multe companii şi institute de cercetare din Germania, Marea Britanie, Italia, Olanda şi Grecia. Proiectul are un buget total de 4,7 milioane de Euro, din care 3 milioane nerambursabili. Pentru Timişoara, proiectul îşi propune optimizarea parametrilor de exploatare a reţelei de alimentare cu apă, prin utilizarea unei zone pilot din oraş, unde se vor monta senzori şi se vor folosi soluţii informatice inteligente. / Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/gestionarea-apei Discuții despre calitatea apei la Aquatim, în Săptămâna europeană a calităţiiTIMIȘOARA. Care este calitatea apei deversate în Bega, cum este testată apa potabilă, precum și alte întrebări despre calitatea apei își vor găsi răspunsul miercuri, de la ora 13, când Aquatim va fi gazda unei mese rotunde, cu expuneri şi dezbateri pe tema calităţii. Evenimentul va avea loc la sediul societăţii, de pe str. Gh. Lazăr nr. 11/A. Manifestarea este organizată de Societatea de Protecţia Mediului din cadrul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, filiala Timiş şi face parte din suita de evenimente dedicate Săptămânii calităţii timişorene, aflată anul acesta la a XII-a ediţie. Evenimentele organizate cu această ocazie la Timişoara se desfăşoară sub deviza Factor cheie – calitatea şi sunt afiliate Săptămânii europene a calităţii. Programul întâlnirii include expuneri pe temele calitatea apei epurate deversate în Bega, testarea apei în laborator şi managementul calităţii, susţinute de specialişti din cadrul Aquatim, care aduc în atenţie importanţa calităţii pentru serviciile de utilitate publică. Sunt invitaţi să participe specialişti din domenii similare sau conexe, de la universităţi timişorene, societăţi comerciale sau instituţii publice. Preocupările societăţii Aquatim pentru calitate sunt probate de certificările obţinute. În anul 2011 a fost recertificat şi extins sistemul de management integrat calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţională, laboratorul de control al calităţii apei a fost acreditat RENAR, iar laboratorul de verificări metrologice ale contoarelor a fost recertificat conform standardelor aplicabile, spun organizatorii. /Ora de Timiş, http://oradetimis.oradestiri.ro/discu%C8%9Bii-despre-calitatea-apei-la-aquatim-in-saptamana-europeana-a-calita%C8%9Bii/actualitate/2012/11/05/ - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 |