Ana səhifə

Le temps qu'il fait


Yüklə 192.5 Kb.
tarix24.06.2016
ölçüsü192.5 Kb.
Le temps qu'il fait
Lingua è tecnica
Lexique français - corse

ADECEC - Cervioni 1985


Quand'ellu piove è face u sole

Tandu a volpe face l'amore

Abri : aggrottu, appossu, aggrondu, appumessu, appumissu, aridossu, ariduttu, ascunditoghju, ascosa, ascosu, ascusu, rifugiu

Abrité : aggruttatu, appussatu, aggrundatu, appumessu, appumissu, ascosu, ascusu, rifugiatu

Abriter : aggruttà, appussà, aggrundà, appumette, asconde, rifugià

Abriter (s') : aggruttassi, appussassi, aggrundassi, appumetesi, ascondesi, rifugiassi

Accalmie : calmata, calmita, schjarita, chjarita, aduchjata, uchjata (di u pastore), abbunacciata, abbunita, stanciata, arrichitera, spannata, studata

Adouci : addulcitu, addulcatu

Adoucir : addulcì, addulcà. Le temps s'adoucit - u tempu s'addulisce

Adoucissement : addulcita, addulcimentu, addulcata

Advection : avvezzione

Aéré (pp) : aeratu

Aéré (adj) : ariosu, sciuratu

Aérologie : aerolugia

Aérologique : aerologicu

Aéromètre : aeromitru

Aéronomie : aeronumia

Aérosondage : aerosundaggiu

Aggravation : aggravazione, aggravamentu, pighjuramentu, pighjuramanza, pighjurera

Aggravé : aggravatu, pighjuratu, impighjuritu

Aggraver : aggravà, pighjurà, impighjurì, impighjurisce

Agitation : agitazione

Agité : agitatu, mossu. Mer agitée - mare mossu

Agiter : agità, move

Air : aria. Courant d'air - currente d'aria. Un coup d'air - un colpu d'aria. En plein air - à u celente, à u serenu. Air marin - aria marina. Air pur des montagnes - aria falcona, falchigna. Air doux - dulciura. Un souffle d'air - un soffiu, un filu d'aria, un alitu. Il n'y a pas un brin d'air - si tiranu e buccate

PROV.


  • Aria rossa, o piscia o soffia

  • Aria rossa di matina, minaccia ruvina; aria rossa di sera, bon tempu spera

  • Aria à fette, lampi è saiette; aria à scalelli, acqua à puzzatelli

  • Aria pecurina, s'ell'ùn piove a sera, piove a matina

  • Aria à pani, s'ell'ùn piove piuverà dumane

  • Aria à pecurelle, acqua à catinelle

Alizé : aliseu

Altération : alterazione, cambiamentu, mutazione

Alternance : alternanza, alternamentu

Alternative : alternativa. Alternatives du chaud et du froid - alternanze di caldu è di freddu. L'alternative des saisons - u seguitu di e stagioni

Altitude : altitudine

Altocumulus : altucumulu

Altostratus : altustratu

Ambiant : ambiente

Amplitude : ampiitudine

Anémomètre : anemomitru

Angoissant : angusciosu, affannosu

Anticyclone : anticiclonu

Anticyclonique, anticyclonal : anticiclonicu

Août : agostu, aostu, austu

PROV.


  • Buriana d'aostu è tempera di sittembre

  • D'aostu bolle u mare cum'é u mostu

  • Aostu matura, sittembre vindemia

  • Marzu hè inculpatu, ma aostu hè incausatu

  • L'acqua d'aostu leva l'oliu è u mostu

  • Pioggia d'aostu dà bon mostu

Apaiser (s') : acchetassi. V. Calmer

Aquilon : aquilone, burina

Arc-en-ciel : urcu, lurcu, arcu

PROV.


  • Arcu di matina, ùn vale una quatrina, arcu di sera, bon tempu spera

  • Arcu di sera, sparghji e vele

  • Arcu di sera, ùn vale una pera; arcu di mane, acqua à funtane

  • Arcu di mane, arrabbiatu cum'un cane

Ardeur (du soleil) : ardore, sciappittana, sciattana

Aride : aridu, seccu

Aridité : aridità

Arranger : accuncià. Le temps s'arrange - u tempu s'acconcia

EXPR.

Manghjendu, manghjendu, tempu accuncendu



(pendant que l'on mange, le temps s'arrange)

Arrêter (de pleuvoir) : stancià (di piove)

Arrière-saison : fin di stagione

Assombrir : abbughjà, abbrunà, affuscà, annigrì, atturbà

Assombrir (s') : abbughjassi, abbrunassi, affuscassi, annigrissi, atturbassi, ammantassi, copresi, annuvulassi, annivulassi

Atmosphère : atmosfera

Atmosphérique : atmosfericu. Troubles atmosphériques - disturbi atmosferichi

Attiédir : attipidì, attipidisce

Aube : alba, albore. À l'aube - à l'alba, à tempu à l'alba, à tempu à ghjornu, à u fà di u ghjornu. Les premières lueurs de l'aube, la pointe du jour, le lever de l'aube - l'alburià, l'alburighjà, l'albighjà, l'albeghju, u sprichjà di u ghjornu, a batta, u spirià di l'alba

PROV.


  • Da l'alba si cunnosce u ghjornu

  • À a prima voce di u gallu, hè sempre notte; à a seconda, u ghjornu s'avvicina; à a terza, per u più, hè l'alba chjara

Auréole : aureula, alone

Aurore : aurora. Aurore boréale- aurora bureale

Automnal : autunnale

Automne : autunnu, auturnu, vaghjime, vaghjimu. Fin de l'automne, début du froid : capicursura

Avalanche : valanga, sfraiata. Avalanche de fond - valanga scroscia. Avalanches de plaques - valanga sbrisgiulata. Avalanche de poudre - valanga farinosa. Couloir d'avalanches - canale di valanga. Cône d'avalanche- conu di valanga

Avalancheuse (situation avalancheuse) : situazione valanghesca

Averse : rivoccu (d'acqua, di neve), gruppata, acquata, acquazzone

Avril : aprile

PROV.


  • Aprile hè di trenta, è s'ellu fussi di trent'unu ùn ferebbi male à nisunu

  • S'ellu piove d'aprile à maghju, paga u carru è u carriaghju

  • Quandu vene u sole d'aprile, mette a gioia ind'u stazzile. V.Mars

Azur : azuru. Ciel d'azur - celu turchinu
Ballon-sonde : pallò sonda

Baromètre : baromitru

Barométrique : barometricu

Beau : bellu, bonu

Bise : zilefra, zilifrina, zifulinu, ziferettu, zinzaletta, agrura

Boue : fangu, fanga, lozzu, malma, mazzabugliu, pantaniccia, falzina

Boueux : fangosu, fangagliosu, fanghigliosu, fanghicciosu, luzzosu, impantanatu

Bourrasque : burrasca, burrascata, imburrasca, buriana

PROV.

- Buriana d'aostu, è timpera di sittembre



Brillant : lucente, luccicante, brillante

Briller : luce, luccicà, brillà

Brisant : scugliettu

Brisants : sciumighjime, schjumighjime

Brise : ventulellu, trattu, trattura, trattulellu, scioru. Petite brise - ariucula. Une brise aigrelette - un ventulellu asprignu. Brise de mer - marinu. Brise du large - ambata. Brise de montagne - muntese, sirenu, frisculina, madunninu (Cervioni). Brise froide venant des hauteurs enneigées - chjarusgia. Brise de terre - draghese, embria

PROV.


- Mare grossu à u scogliu, ambata in canale

Bronzage : brunzatura, abbrunzatura

Bronzé : brunzatu, abbrunzatu, moru, ammuritu

Bronzer : brunzà, abbrunzà, ammurì(sce)

Brouillard : nibbione, muffurone

Brouillasse : acquicciu

Brouillasser : acquiccià

Bruine : piuviscu, acquizzu

Bruiner : piuviscà

Bruineux : piuviscosu

Brumasse : fumaccia

Brumasser : fumaccià

Brume : nebbia, muffura. Bancs de brume - banchi di nebbia, di muffura

PROV.


- Quandu a nebbia piglia in sù, lenta a zappa è ùn zappà più

Brumer : annebbià

Brumeux : nebbiosu, muffurosu, bufeghjosu

Brune : l'imbrunì. À la brune - à u fà di a notte


Calme (adj.) : calmu, chetu, chietu, chitu, rebbiu. Mer calmée - mare abbunacciatu.

PROV.


Calme : calma, calmata, calmita, calmeria. Calme plat - bunaccia

Calmer (se calmer) : calmassi, chetassi, chietassi, chitassi, acchetassi, arrichitassi, affrinassi, abbunì, abbunacciassi. Le vent se calme - u ventu s'acchetta, s'accassa, s'appolla. le vent s'est un peu calmé - u ventu hà datu una calmata

Caniculaire : caniculare, caniculariu

Canicule : canicula, sulleoni

Cataclysme : cataclisimu

Chaleur : calore, calura, caldu, caldura, afa. Une vague de chaleur - un flussu di calore. Une bouffée de chaleur- vampa. Quelle chaleur! - chì caldu! Une chaleur suffocante - un caldu chì s'affoga, chì s'assuffoga, chì si sbuffula, chì si more. Chaleur torride : arsura. Grande chaleur - calmana. Les grandes chaleurs de l'été - i sulleoni, a ciacciana, a sgiasgiana, a sciappittana, a mattana

PROV.


  • Nè caldu, nè ghjelu, ùn ponu stà in celu

  • San Lurenzu (10.8), gran caldura, Sant'Antone (17.1), gran friddura, l'una è l'altra pocu dura

Changement : cambiamentu

Changer : cambià

Chasse-neige : caccianeve

Chaud (adj. et nom) : caldu, callu. Un chaud et froid - un rafriddore

EXPR.


  • Sentesi sbuffulà

  • Si tiranu e buccate

  • Cocenu l'ove

  • Si crepa!

  • Si sciappa!

  • Chì cacciana!

  • Chì sciappittana!

  • Brusgia a terra

  • Canta u muscone

  • Ci canta a cicala

  • Chì vampa!

  • Brusgia induv'ellu tocca (u sole)

  • Si tocca u sole cù u palu

PROV.

  • ciò chì para u freddu para u caldu

Chauffer : scaldà, scallà

Chauffer (se) : scaldassi, scallassi

Ciel : celu. Ciel étoilé - celu stellatu. Ciel serein - celu serenu. Ciel sombre - celu torbu. Ciel nuageux - celu annuvulatu. Ciel dégagé - celu porgu, sporgu, spurgulatu. Ciel limpide - celu limpidu, lindu. Ciel clair - celu chjaru, nettu. Ciel moutonneux, pommé - celu à pecurelle, à pani, à scale, à scalelli

Cirrocumulus : cirrucumulu

Cirrostratus : cirrustratu

Cirrus : cirru

Clair (adj.) : chjaru. Ciel clair - celu chjaru, nettu, limpidu, lindu, porgu, sporgu, spurgulatu, chjampitu

Clair (n.m.) : chjaru, chjarore. Clair de lune - chjar'di luna, lume di luna, lucenda di luna.

PROV.


  • ùn vi fidate à a Candilara (2.2) quand'ella hè chjara

Clair-obscur : ombralume

Clarté : chjarore, chjarezza, chjarura, luce. Grande clarté du jour aux heures méridiennes : chjaranzana

Clément (temps) : tempu dolce

Climat : clima, clime, climu

Climatique : climaticu. Station climatique - stazione climatica

Climatologie : climatulugia

Climatologique : climatologicu

Condensation : cundensazione

Congère : calafone

Contre-alizé : contraliseu

Contre-saison : contrastagione

Couchant (soleil couchant) : sole cadente, chì si chjina, si ciotta, capula, si cala, tramonta, trapoghja

Coucher (le coucher du soleil) : u chjinà, a chjinata, u ciuttà, a ciuttata, u capulà, a capulata, u calà, a calata, u tramuntà, u trapughjà di u sole

Coulée : culata, sculiscia

Courant (n.m.) : currente (d'aria, d'acqua, di mare, di marea)

Couvert : cupertu. Temps couvert - tempu cupertu, annuvulatu, ammantatu

Couvrir (se) : copresi. Le temps se couvre - u tempu si copre, s'annuvuleghja, s'ammanta.

Crachin : piuvicinella, maltacina, malticina

Crachiner : piuvicinà, maltacinà, malticinà

Crépusculaire : crepusculare, crepusculariu

Crépuscule : crepusculu, attrachju, attrachjà, attrachjata, annuttà, annuttata, abbrucà, abbrucata, abbrocu, abbrucore, attrappucinà, attrappucinata, imbrunì, imbrunita, trà lume è lustru, u fà di a notte.

Crue : piena, pienara, fiumara

Cumulo-nimbus : cumulunembu

Cumulo-stratus : cumulustratu

Cumulus : cumulu

Cycle : ciclu

Cyclone : ciclonu
Débâcle : sciuglimentu

Débordé : straripatu, trabuccatu, sversatu, rivuccatu

Débordement : straripamentu, trabuccamentu, sversamentu, rivoccu

Déborder : straripà, trabuccà, sversà, rivuccà

Décembre: dicembre

Déchaîné : scatinatu

Déchaîner : scatinà

Décrue : sbassata, calata (di l'acqua)

Dégagé : sgombru

Dégager : sgumbrà. Le ciel se dégage - u celu si scopre. Le temps se dégage - u tempu s'asserena

Dégel : scotru, scutrera, disghjelu. Barrière de dégel - barriera di disghjelu

Dégelé : scutratu

Dégeler : scutrà

Dégradation : sgradazione

Dégrader : sgradà. Le temps se dégrade - u tempu si guasta, si cunturba, s'imbrusca, s'imbrutta

Degré : gradu. -Celsius (°C), -Fahrenheit (°F)

Déluge : dilluviu

Diluvien : dilluvianu, dilluviosu

Demi-saison : mezastagione

Démontée (mer) : mare mossu, scunvoltu, in cimentu

Dépression atmosphérique : depressione atmosferica

Dépressionnaire : depressiunariu

Dissipation des nuages, des brumes : dissipazione di i nuvuli, di a nebbia, di a muffura

Diurne : diurnu

Dominant (vent) : ventu dominante, maestru

Douceur : dulciura, dulcezza, dulcore

Doux : dolce, dolcu. Un hiver doux - un invernu benignu

Durable : durevule, durabile


Eau : acqua. V.Pluie

Eblouissant : abbagliante, abbagliulante, abbagliacante

Eblouir : abbaglià, abbagliulà, abbagliacà

Echauffé : scaldatu, scallatu, incaluritu

Echauffer : scaldà, scallà, incalurì(sce)

Eclair : accendita, accennita, lampu, balenu. Eclair de chaleur - losinu, allosinu, allusina. Il fait des éclairs - accenditeghja, accenniteghja, accinniteghja, allusineghja

PROV.


Eclaircie : achjarinata, schjarita, spannata

Eclairci : achjarinatu, schjaritu, spannatu

Eclaircir : achjarinà, schjarì, spannà. Le ciel s'éclaircit - u celu s'allizzineghja

Eclairer : schjarì(sce)

Eclat (du tonnerre) : bottu di u tonu, tunizata

Eclat (du soleil) : splendore di u sole

Eclatant : splendurante, abbagliulante

Ecumant : sciumante, schjumante, spumante

Ecume : sciuma, schjuma, spuma

Ecumer : sciumà, schjumà, spumà

Embellie : imbellita, schjarita, chjarita, aduchjata, uchjata

Embruinée : impiuvisculatu

Embruiner : impiuvisculà

Embrumé : annebbiatu, ammuffuratu

Embrumer : annebbià, ammuffurà

Embruns : schizzu, schizzittime, schizzillime, pruzzu

Engelure : ghjalone

Engouffrer (s') : infrugnassi

Enneigé : annivatu, cupertu di neve

Enneigement : annivamentu

Enneiger : annivà, copre di neve

Ensoleillé : assuliatu, assulanatu

Ensoleillement : assuliera, assulanera

Ensoleiller : assulià, assulanà

Eolien : eolianu

Epacte : patta

Epicentre : epicentru

Equinoxe : equinoziu

Equinoxial : equinuziale

Est : este

Estivage : muntagnata, muntagnera, muntanera

Estival : estivu

Estivant : statinante

Estiver : muntagnà, muntanà, statinà

Eté : estate, statina, istatina. En été - d'estate, d'istatina

PROV.


  • pensa à l'estate, è pensa à u vittu per l'invernu

Etésien : etesianu

Etoile : stella

Etoilé : stellatu

Evaporation : evapuramentu, evapurazione, svapurazione

Evaporer : evapurà, svapurà

Exosphère : esosfera

Février : ferraghju

PROV.


  • Ferraghju, ferraghjettu, cortu è maladettu

  • Sì ferraghju passa seccu, hè grassu u bugnu è magru u beccu

  • Sì ferraghju ùn sferra, marzu pela

  • Sì ferraghju ùn fussu frà i mesi, ùn ci seria mai fame in i paesi

  • Ferraghju, ferraghjettu, neve è ventu ancu in lettu. V.janvier

Flaque : puzzatellu, puzzetta

Fléchir : calià

Fléchissement : caliata

Flocon : fioccu, fiocculu, stracciu

Floconner : fiuccà, fiucculà, affiuccà, stracciulà

Floconneux : fiuccatu, fiucculatu, affiuccatu. Ciel floconneux - celu à pecurelle

Flot : onda. La fureur des flots - u furore di l'onde

Flotte : pioggia, acqua

Flotter : piove

Flux : flussu

Fondre : strughje, scaghjà, scioglie

Fondu : struttu, scaghjatu, scioltu. Neige fondue - neve scaghjata

Fonte : strughjitura, scaghjatura. La fonte des neiges - u sciuglimentu di a neve

Foudre : fulmine, saetta, saietta. Coup de foudre - fulminata

Foudroiement : fulminamentu, fulminazione

Foudroyer : fulminà, saittà

Fournaise : furnace

Fraîche (n.f.) : rinfriscata

Fraîcheur : frescu, friscura, frischezza, frizza, frizzu. La fraîcheur du soir - a friscura di a sera

Fraîchir : rinfriscà, infrisculì. Le vent fraîchit - u ventu rinforza

Frais, fraîche (adj.) : frescu, fresca

Frileux : friddulosu

Frimas : brina, nivischju, nivisciulu

Friselis de la mer : pileghju

Frisquet : frischettu. Il fait un peu frisquet - face una cria di frischettu

Frisson : frizura, tremu, tremulu, transfugliu, siscu, spiscinu, tardavellu, zocculu

Frissonnant : infrizzinitu

Frissonner : frizzinà

Froid (adj.) : freddu, friddosu, ghjalatu.

Froid (n.m.) : freddu. Air froid - aria ghjalata, cruda. Une vague de froid - un flussu di freddu. Etre transi de froid - esse aggrizippitu, tardavellà da u freddu. Avoir très froid - batte e stacchette; stacchittà; zucculà; aggrancà; sentesi seccà u core in pettu; ùn avè curaggiu à mette u nasu fora; fà e stacchette senza maciappula; avè à carne à gallininu; cascanu e dite, l'unghje da u freddu; u sentenu ancu i sordi. D'un endroit où il fait très froid - ci cantanu l'anghjuli, ci casca u culu à l'anghjuli, ci cascanu i corbi, ci cascanu i muccichili, ci si more.

EXPR. Ùn hè freddu pè i moi panni

PROV.


  • U Signore face u freddu secondu i panni

  • Freddu d'invernu, divizia d'estate

Froidement : friddamente

Froidure : friddura, friddicina, ghjalura, ghjalatina

Fulguration : losinu, allosinu, allusina

Furie : furia. La furie du vent - a furia di u ventu. La mer est en furie - u mare hè indì e furie, hè infuriatu


Gâte (le temps se gâte) : u tempu si guasta, si cunturba, s'imbrusca, s'imbrutta

Gel : ghjelu, cotru

Gelée : ghjelu, cotru, cutrura, ghjaccina. Gelée blanche - brina. Terrain couvert de gelée- terrenu imbrinatu

Geler : ghjilà, cutrà. Aujourd'hui il gèle - oghje si cotra. Geler à pierre fendre- ghjilà à spaccà petre, a taglià l'alitu. Se geler - cutrassi

Gélivité : ghjilancità

Gélivure : crepula, cripulatura

Gelure : ghjilatura

Gerçure : strina, cripulatura

Gercer : strinà, cripulà

Giboulée : burrascata, ranzata

Girouette : girivecula, giriventula

Givrage : brinatura, imbrinatura

Givrant : brinante, imbrinante. Brouillard givrant - nibbione, muffurone imbrinante

Givre : brina

Givré : brinatu, imbrinatu

Givrer : brinà, imbrinà

Glace : ghjacciu, cotru. Bloc de glace - bloccu di ghjacciu. Plaque de glace - lastra, lastrone di ghjacciu. Un morceau de glace - un pezzu di ghjacciu

Glacé : ghjacciatu, aghjacciatu, cutratu

Glacer : ghjaccià, aghjaccià, cutrà

Glaciaire : ghjacciariu

Glacial : ghjacciale. Temps, vent glacial - tempu, ventu cutratu

Glaciation : ghjacciatura, aghjacciatura, aghjacciamentu

Glacier : ghjacciaiu, ghjacciale, ghjaccile

Glaciologie : ghjacciolugia

Glaciologique : ghjacciologicu

Glaciologue : ghjacciologu

Glaçon : ghjacciolu

Goutte : goccia, stilla, candella. Grosse goutte - candillone. Il pleut à grosses gouttes : piove à sgucciulera. Se former en gouttes - aggucciulassi

Gouttelette : gucciuccia, candilluccia

Goutter : sgucciulà

Gradient : gradiente (di temperatura, di pressione)

Grain : burrascata

Grêle : grandina. Chute de grêle - grandinata. Abondante chute de grêle - grandiniccia

Grêler : grandinà

Grêlon : grombulu di grandina

Grelottant : tardavellante, zucculante, trimante

Grelotter : tardavellà, zucculà, trimà

Grésil : gragnola, ragnola

Grésiller : gragnulà, ragnulà

Gris (temps) : tempu grisgiu, grisgiognu, cupertu, scuru, torbu, torbidu, cunturbatu

Grisaille : grisgiore, grisgiume

Grondement (du tonnerre) : tunizata


Hâle : brunzatura, abbrunzatura, abbronzu

Hâlé : brunzatu, abbrunzatu

Halo : alu

Hauteur : altura, altezza. Les hauteurs - l'alture. Hauteur barométrique - altezza barometrica

Hibernal : invernale, inguernale, invernarecciu, inguernarecciu

Hiver : invernu, inguernu, invernata, inguernata. Au plus fort de l'hiver - in cor di l'invernu. Tout au long de l'hiver - per un' invernata. D'hiver - invernarecciu. La rigueur de l'hiver - l'asprezza di l'invernu

PROV.


  • Freddu d'invernu, divizia d'estate

  • Tonu d'invernu, face sguvernu

  • Hè megliu à travaglià indernu, chè à pusà d'invernu

  • Ciriola ciriola (2.2), s'ellu neva o s'ellu piove, di l'invernu simu fora; s'ellu face bellu tempu, di l'invernu simu dentru

  • In Candilara, l'invernu si prepara

  • Ciriola bianca, guarda l'invernu; ciriola nera, scaccia l'invernu

Hivernal : invernale, invernincu, inguernincu

Hivernant : invernante, inguernante

Hiverner : invernà, inguernà

Horizon : orizonte

Houle : mareghju. Houle légère - maretta

PROV.


  • Da la maretta à lu mareghju, unu hè male è l'altru hè peghju

Houleux : agitatu, mossu

Humide : umidu. Un peu humide - umidognu. Temps humide - tempu buzzu. Aujourd'hui il fait un temps humide - oghje hè mullura

Humidité : umidu, umidità, umidezza, mullume, mullura. L'humidité de la nuit - l'umidu di a notte

Hurlements du vent : urli di u ventu

Hurler : urlà, ughjulà

Hygromètre : igromitru

Hygrométrie, hygroscopie : igromitria

Hygrométrique : igrometricu

Hygroscope : igroscopiu
Iceberg : iceberg

Incertain (temps) : tempu varievule, variabile, incertu, dubitosu

Inchangé (temps) : tempu immutatu. Le temps est inchangé - u tempu hè sempre listessu

Inclémence : inclemenza. L'inclémence de l'hiver - u rigore di l'invernu

Inclément : inclemente

Inconstance : incustanza

Inconstant : incustante, mutevule

Influencer : influenzà

Inondation : inundazione, piena, pienara

Inonder : inundà

Intempérie : timpacciu. Intempéries - intemperie

Intermittence : intermitenza

Intermittent : intermitente

Ionosphère : ionosfera

Ionosphérique : ionosfericu

Isallobare : linea isallobarica

Isobare : linea isobarica

Isohyète : linea isoietica

Isotherme : linea isotermica
Janvier : ghjennaghju

PROV.


  • Ghjennaghju inghjennera, ferraghju intennera, marzu move

  • Ghjennaghju cutrura, ferraghju purrura, marzu asciuttu, aprile bagnatu, beatu à chì à seminatu

  • Di ghjennaghju ùn si ciarla perchè ci hè a farfalla

  • Diu ti franchi d'un bon ghjennaghju

  • À parte di ghjennaghju, i ghjorni allonganu d'una minatoghja

  • Ùn hà paura di ghjennaghju chì hà bon panni, cantina è rataghju

  • Sant'Antone di mezu ghjennaghju (17.1), u sole arriva à u sulaghju

Jour : ghjornu, dì, luce. Avant le jour - avanti, nanzu ghjornu, prima di ghjornu. Quand il fera jour - quandu serà ghjornu. Il ne fait pas encore jour - ùn hè ancu ghjornu, ùn hè ancu aghjurnatu. Commencer à faire jour - albighjà. La pointe du jour - l'albeghju, l'aghjurnà. Au petit jour - à l'alba, à u fà di u ghjornu. Il fait jour - aghjorna. Le jour tombe - u ghjornu cala. Les jours diminuent - i ghjorni accortanu

Journée : ghjurnata

Juillet : lugliu

PROV.


  • Di lugliu canta u muscone, è si cambia di reghjone

Juin : ghjugnu
Lame, ou vague de la mer : V. Vague

Large (au large) : in altu mare. Au large des côtes - a largu di e coste

Latitude : latitutine

Levant (adj.) : nascente. Le soleil levant - u sole nascente

Levant (n.m.) : livante, oriente

Lève (le soleil se lève) : u sole s'alza, s'aisa, spunta, si pesa, spichja. (Le vent se lève) - u ventu si leva, si move. (La mer se lève) - u mare ingrossa, imbuffa

Lever (le lever du soleil) : l'alzata, l'aisata, u spuntà, a pisata, u sprichjà di u sole. (Le lever de l'aube) - l'alburià, l'alburighjà, l'albeghju, l'albighjà

Limpide : limpidu, lindu, chjaru, chjampitu. Un temps clair - un tempu chjaru, spurgulatu

Limpidité : limpidezza, limpidità

Longitude : lungitutine

Lourd (temps) : tempu angusciosu, affanosu, allamiatu

Lueur : luccicore. Lueur de l'aube, première lueur - u spirià di l'alba, u primu spirione, spirionu

Luire : luce, luccicà

Luisant : lucente, luccicante

Lumière : luce

Lumineux : luminosu

Luminosité : luminosità

Lunaire : lunare

Lunaison : luna, lunazione

Lune : luna. Nouvelle lune - luna nova. C'est la nouvelle lune - face a luna. Pleine lune- luna vechja. Premier, dernier quartier - primu, ultimu quartu. Lune rousse - luna rossa. Clair de lune - chjar' di luna, lucenda di luna. Nouvelle lune en dimanche (mauvais présage) - luna duminichina

PROV.


  • Chì s'addurmenta à lucenda di luna, si desta cù e carne maccate

  • Luna in bilancia, vara (met à flot) a barca

  • À a luna sittembrina, sette lune ci s'inclina

Magnétosphère : magnetosfera

Mai : maghju

PROV.


  • À maghju, e legne à u lignaghju

  • À maghju urtulanu, assai paglia è pocu granu

  • Per maghju è per maghjò, ùn ti caccià u pillicciò

  • Sì u cuccu ùn canta di maghju, o hè mortu o hè malatu

  • Una tempera di maghju, un carru d'oru è davantaghju

V. Avril

Marée : marea, marincalata. Marée montante - marea crescente. Marée descendante - marea calante. À marée haute, basse - à mare altu, bassu. Contre-marée - marea di rimbersciu. Grande marée - piena marea

Marégraphe : maregrafu

Marin : marinu, marinarescu. Air marin - u marinu

Maritime : marittimu

Mars : marzu

PROV.


  • Marzu, catarzu, di sette berette una caccia è l'altra mette

  • Neve marzulina dura da a sera à a matina

  • Sole marzulinu, di i vechji ne face u strascinu

  • Marzu, pazzu

  • U sole è u freddu di marzu entrenu indì e corne di i boi

  • À u sole marzulinu, ùn dà nè capu nè spinu

  • Marzu tinghje, aprile dipinghje

  • Sì marzu ùn marzieghja, , aprile vene chì ci integhja

  • In e sere marzuline, appollati quandu e galline, è per più ragioni, d'aprile.

  • Ciò chì di marzu ùn move, d'aprile hè mortu

  • Marzu asciuttu, granu per tuttu

  • Marzu asciuttu, aprile bagnatu, beatu chì hà suminatu. V. janvier, février

I PRESTATICCI : Un pastore chì, pè e so pecure, temia u mese di marzu, disse, in l'ultimi ghjorni di u mese-

Eiu mi ridu, o marzu

Di li to ghjorni estrosi.

Marzu , catarzu, figliol' di minchjoni

À tò dispettu allevu l'agnilloni

Marzu entrò in furie-

Aprile, lu mè ghjenti,

Imprestami trè dì

Chì trè ne aghju,

Chè spantichi u falzu picuraghju.

È, in una settimana, u tempacciu sterpò a banda di e pecure.

Mascaret : mascarettu, riflussu

Masse d'air : mansa, massa d'aria

Matin : mane, matina

Matinal : matinale, matuttinu. Etoile du matin - stella matuttina

Matinée : matinata, maitinata. Les heures de la matinée - l'ore antimeridiane

Maussade (temps) : tempu imbugnatu. Ciel maussade - celu amafatu

Mauvais : gattivu. Un mauvais temps - un timpacciu, un gattivu tempu, un bruttu tempu. Il fait mauvais - ghjè un timpacciu. Une mauvaise mer - un mare gattivu, assai mossu. Une mauvaise saison - una gattiva stagione, una brutta stagione

Maximal: massimu. Timperatura massima. Termomitru à massima

Médiocre : midiocru

Méditerranéen : mediterraneu

Meilleur (il fait meilleur) : hè aduchjatu

Mer : mare, mari. Basse, haute mer - bassu, altu mare. Coup de mer - colpu di mare, calciu di mare. Pleine mer - altu mare, mare apertu. La mer se lève - u mare si move, imbuffa. Il y a de la mer - u mare hè grossu. La mer moutonne - u mare bolle. La mer est creuse - u mare fonda. La mer est calme, tranquille - u mare hè calmu, tranquillu. La mer est grosse, déchaînée, tempétueuse, furieuse - u mare hè grossu, forte, timpestosu, furiosu. La mer tombe - u mare cala. Mouvement un peu vif de la mer autour des rochers, clapotis - scallamazzu. Le mal de mer - u mal di mare

Méridien : meridianu

Méridienne : siesta, merezu, mirezu, mireghju

Mésosphère : mesosfera

Météorologie : meteorolugia

Météorologique : meteorologicu. Bulletin météorologique - bullittinu meteorologicu

Météorologiste : meteorolugistu

Microclimat : microclima, microclime, microclimu

Millibar : millibaru

Minimal : minimu. Timperatura minima. Termomitru à minima

Modéré : muderatu

Modérément : muderatamente

Moite : umidognu - Sudachjosu, sudacciatu

Moiteur : umidognità - Sudachjulime, sudacciata

Mollir : abbunaccià. Le vent mollit - u ventu cala

Morose : imbugnatu, amafatu. V. Maussade

Morsures (les morsures du gel) : e mursicature di u ghjelu

Mouillé : crosciu, trosciu. V. Trempé

Mouiller (se) : incrusciassi, intrusciassi, pigliassi un' incrusciatoghja, allapidassi, bagnassi

Moutonnant, moutonné (ciel) : celu à pecurelle, à pani

PROV.


  • Aria à pecurelle, acqua à catinelle

Moutonnement (de la mer) : balluttulime

Moutonner : balluttulà, arriccià. La mer moutonne - u mare face e pecurelle, u mare bolle

Moutons : ballottuli, pecurelle

Mugir : mughjà

Mugissement : mughju. Le mugissement des flots - u mughju di l'onde

Murmure : murmuru

Murmurer : murmurà. L'onde murmure, frémit - l'onda sussura
Nébuleux : nuvulosu, nivulosu, nuvulatu, nivulatu, annuvulatu, annivulatu

Nébulosité : nuvulosità, nivulosità, annuvulamentu, annivulamentu, annebbiu

Neige : neve, (fam.) bianchina, Biancamaria. Chute de neige - nivata. Forte chute de neige - nivaghjone, nivone, calafone. Petite chute de neige - nivisculata. Forte neige avec vent - buffeghja. Neige mêlée de pluie - acquifraghju. Neige durcie - neve incuzzata. La neige tient - a neve caghja. Neiges éternelles - nevi eterne, perpetue. Le temps est à la neige - u tempu hè à a neve, hè nivarecciu, hè nivaghjolu. Neige fondue - neve scaghjata, sciolta. Amoncellement de neige produit par le vent - rozza. La neige tombe - neva, fala a neve. En raison de la neige - attesu a neve.

PROV.


  • A neve marzulina strughje da a sera à a matina

  • Quand'ell'hè piena a casa, l'omu si pò burlà di a neve in piazza

  • Acqua è neve attempu, bundanza

  • Neve in ghjennaghju, prepara l'oliaghju

  • Acqua sin'à e corne, neve sin'à l'unghjole

Neiger : nivà. Il neige à gros flocons - neve à straccioni, à linzulate

PROV.


Neigeux : nivosu, nivicosu, nivarecciu

Névé : nivaghju, rozza di neve

Nimbus : nembu

Nival : nivale

Nord : nordu, tramuntana. La Corse du Nord - a Corsica Suprana

Nord-est : nordeste, gregale

Nord-ouest : norduveste, maistrale

Noroît, norois : ventu di norduveste

Novembre : nuvembre

PROV.


  • U primu di nuvembre, San Martinu risplende è u vinu si sparghje

  • Nuvembre, u murtulaghju face fà u gran viaghju

Nuage : nuvulu, nulu. Se couvrir de nuages - annuvulassi, annivulassi. Quantité de nuages - nuvulaghja, nuvulaghju. Nuage annonciateur de vent - limme . Sans nuages - spannatu, porgu, spurgulatu. Les nuages s'accumulent - i nuli s'addensanu

PROV.


  • Nulu versu Tavagna, piglia a zappa è vai in campagna

  • Nulu versu Capicorsu, piglia u mantellu è mettilu addossu; s'elli piglianu à Bunifaziu, vai à spassu s'è t'ai laziu

Nuageux : nuvulosu, nivulosu, nuvulatu, nivulatu, annuvulatu, annivulatu, cupertu, imbugnatu

PROV.


  • Nivulatu, tempu da innamuratu

Nuée : nuvulone, nivulone

Nuit : notte. Nuit noire - notte ceca, fitta. Faire nuit - annuttà, attrachjà, abbughjà, imbrunì, abbrucà. De nuit - di notte, di notte tempu. A la tombée de la nuit - à u fà di a notte. Il allait faire nuit - era per fà notte. Avant la nuit - prima di notte. Il fera nuit bientôt - frà pocu serà bughju. C'était pendant la nuit - era di notte

PROV.


  • Quandu a scopa hè per fiurì, sò pare e notte cum'è i dì

  • A notte di San Lurenzu (10.8), fila stelle in ogni sensu

Nuitée : nuttata

Nocturne : nutturnu


Obscur : oscuru, scuru, bughju, bughjinosu, bughjicosu, foscu

Obscurci : oscuratu, abbughjatu, affuscatu

Obscurcir : oscurà, abbughjà, affuscà, ammascà, calisginà. Le temps s'obscurcit - u tempu s'imbrutta

Obscurcissement : oscuramentu, abbughjata, abbughjime

Obscurité : oscurità, bughju, bughjura. Dans l'obscurité - à u bughju, à l'abbughju

Océan : oceanu

Océanique : oceanicu

Octobre : uttobre

Ombre : ombra, ora. Se tenir à l'ombre - stassine à u frescu

Onde : onda

Ondée : undata, colpu d'acqua, ruzzata. Ondée violente - scurruttonu, gruppunata

Ondulation : undulazione

Onduler : undulà

Onglée : ghjalatina. Quelle onglée! - cascanu l'unghje!

Orage : timpurale

Orageux : timpuralescu. Temps orageux - tempu pendiu, burrascosu. Devenir orageux : abburrascassi, imburrascassi, abburianassi, imbugnassi

Orient : oriente

Ouest : uveste, punente

Ouragan : uraganu
Parafoudre : paratonu

Paragrêle : paragrandina

Parapluie : paracqua

Parasol : parasole

Paratonnerre : parafulmine

Paravalanche : paravalanga

Pénombre : ombralume

Perturbation : perturbamentu, perturbazione, cunturbamentu

Perturber : perturbà, cunturbà

Picotement : zinghittata

Picoter : zinghittà

Plafond nuageux : cuperta nuvulosa

Plaque : lastra, placca

Pleuvasser, pleuviner, pleuvote : piuvicinà, piuviscà, piuvisculà, malticinà, candillà

Pleuvoir : piove. Il va pleuvoir - stà per piove. Il commence à pleuvoir - s'avvia à piove, principia à candillà. Pleuvoir à verse - piove à sechje, à otri, à catinelle, à buglioli, à tinelle, à trombe, à fiumi, à dilluviera, à più pudè, à acqua furzata, à rivocchi, à rivucchera, à rivocca mantachi, à tindinate, à funtane, chì ne fala. Cesser de pleuvoir - stancià, smette, cessà, stutà di piove

PROV.


  • Quandu u celu hè à pani, s'ell'ùn piove oghje piove dumane

  • S'ellu piove u ghjornu di Santa Bibiana (2.12), piove quaranta ghjorni di l'annu

  • S'ell'ùn piove indì i Santi, indì i Morti piuverà

Pluie : pioggia, acqua. Il a fait une pluie - hà fattu una piossa, una piuvita. Le temps est à la pluie - u tempu hè à l'acqua. Voici la pluie - eccuti l'acqua. Petite pluie - piuvicella, piuvicinella, acquatella, acquicella, acquicinella. Pluie fine - acqua minuta, acquarella. Grande pluie - acquazzone. Pluies passagères - pioggie per passà. La pluie tombe - piove, fala l'acqua. Pluie pénétrante - acqua chì penetra, chì ghjunghje à l'osse. Temps à la pluie - tempu acquaghjolu. Pluie et vent - acquiventu, acqua à ventu

PROV.


  • L'acqua cheta sfonda e ripe

  • Acqua minuta passa i panni è ùn hè creduta

  • L'acqua ùn pò stà in celu

  • S'ellu esce u catellu muntaninu (la salamandre), acqua vicinu

Pluvial : piuvale, piuvanu. Les eaux pluviales - l'acque piuvane

Pluvieux : piuvascu, piuviscosu, acquazzosu

Pluviomètre : pluviomitru, piuviomitru

Pluviométrie : pluviomitria, piuviomitria

Pluviométrique : pluviometricu, piuviometricu

Pluviosité : piuvosità

Pommelé (ciel) : celu fattu à pani, celu à pecurelle

Ponant : punente

Poudreuse (neige), poudreuse (n.f.) : neve farinosa

Pourri (temps) : tempu puzzicu

Précipitations : precipitazioni (atmosferiche). Precipitazioni d'acqua, di neve, di grandina, spaperse, in quà è in là, residue, timpuralesche, sopr'à tuttu nivose, in muntagna, di siratinata, sopr'à 1000 metri, debule, forte, intermitente, ecc.

Pression atmosphérique : pressione atmosferica

Prévision : previsione

Prévoir : prevede

Printannier : veranincu, veranescu

Printemps : veranu, primavera. Il fait un temps de printemps avec soleil et un peu de pluie : veraneghja

Probabilité : prubabilità

Probable : prubabile

Progression : progressione

Purée de pois : bufeghja pagna, bufeghjone


Radieux (un soleil radieux) : un sole spampirulante, spampillulante

Radiosondage : radiosundaggiu

Radiosonde : radiosonda

Radouci : raddulcitu, raddulcatu

Radoucir : raddulcì, raddulcà

Radoucissement : raddulcimentu

Rafale : buffulata, sbuffulata, raffica, reffica, vintata. Le vent souffle en rafales - u ventu vene à raffiche, soffia à sbuffulera. Une rafale de neige - una buffeghja

Rafraîchir : rinfriscà. Le temps se rafraîchit - u tempu rinfresca

Rafraîchissement : rinfriscata

EXPR.


  • A rinfriscata di Santa Maria (rafraîchissement de la température à partir de la mi-août)

  • Tempera di Santa Maria (pluies de la mi-août)

  • À a rinfrescata (après l'été)

Rayon (de soleil) : raggiu

PROV.


Rayonnement : irradiamentu

Raz-de-marée : marighjata, empiifondu, maremotu

Réchauffement : riscaldamentu, riscallamentu, arricaldata, arricallata, accalurita

Réchauffer : riscaldà, riscallà, arricallà, accalurà. Le temps s'est réchauffé provisoirement - hà fattu una calurata

EXPR.


  • U sole chì n'ùn vedi, n'ùn riscalda

Redoux : radulcimentu

Refroidir : rafriddà, rifriddà

Refroidissement : rafriddore, rifriddore. Le refroidissement de l'air - a rinfriscura, a rinfriscata di l'aria

Regel : righjelu, ricotru, ricutrura

Regeler : righjilà, ricutrà

Rembrunir :affuscà, abbughjà. Le temps se rembrunit - u tempu affosca, abbughja

Resplendir : splende, risplende, spampillà

Resplendissant : splendente, risplendente, splendurante, spampillante

Ressac : risacca, ribattu, stiragna

Réverbération : riverberu

Rhumatisme : rumatisimu

Rhume : catarru. Gros rhume - catarrone, mazzone. Rhume des foins - catarru sanghjuvanninu. Rhume de cerveau - coriza

Ride : increspa

Rider : incrispà

Rose des vents : rosa di venti

Rosée : guazza, guazzina, acquatu, banghjadda. Se mouiller de rosée - inguazzassi. Rosée abondante - millina. Couvert de rosée - guazzosu

Rotation : rutazione

Roulis : vacillime

Ruisseler : spiscinà

Ruissellement : spiscinime


Saison : stagione

Saisonnier : di stagione. Températures, variations, moyennes, normes saisonnières : timperature, variazioni, mediane, norme di stagione

Satelitte : satellitu

Sec : seccu, asciuttu, caspu. Temps sec - caspura, tempu asciuttu

Sécheresse : sicchezza, siccina, sicchina, sicchia, asciuttura, asciuttezza, caspura, arsura, arsiccia

Séisme : seisimu

Septembre : sittembre. Prov. V. Août

Sérac : seraccu

Serein : serenu. Temps serein - tempu serenu, bellu tempu

PROV.


  • Quandu u tempu hè serenu, cala a brina

Sieste : siesta

Simoun : simùn

Sirocco : sciroccu, scirò, sciloccu, spiaghjunatu. Coup de sirocco - sciluccata

PROV.


  • Sciroccu à terza, è maestrale à vesperu

  • Diu ti guardi da gregale torbu, è da sciroccu chjaru

  • U ventu San Pellegrighju, per trè ghjorni hè sciluccaghju

Sismal, séismal : sismicu

Sismicité, séismicité : sismicità

Sismique, séismique : sismicu

Sismographe, séismographe : sismografu

Sismologie, séismologie : sismolugia

Solaire : sulare, sulanu

Soleil: sole. Coup de soleil - colpu di sole. En plein soleil - à tamba di sole. Soleil brûlant : sole battente, ciacciana, sciappittana. Ardeur du soleil - sciappittana. En plein soleil - à a ciacciana. Il fait soleil - face u sole. Le soleil est déjà haut - u sole hè altu. Il fait grand soleil - u sole hè digià altu. Le soleil pointe - u sole affacca. Etourdi par le soleil - abbambanatu da u sole. S'exposer au soleil - assuliassi, assulanassi

Solstice : sulstiziu

Sombre : bughju, foscu. Temps sombre - tempu bughju, affuscatu. Le temps devient très sombre : abbughjuneghja

Soudain : subitaniu, di colpu, d'un trattu

Souffle : soffiu. Il n'y a pas un souffle de vent - ùn ci hè un filu d'aria, ùn tira un alitu di ventu

Souffler : suffià, tirà, traghje

PROV.


  • Quandu traghje, ognunu spula

Splendeur : splendore

Splendide : splendidu

Stalactites de glace : stalattitte, candileri, candilotti, candileghji

Station : stazione, postu

Strato-cumulus : stratucumulu

Stratosphère : stratosfera

Stratosphérique : stratosfericu

Stratus : stratu

Sud : sud, meziornu. Corse du Sud - Corsica Suttana

Sud-est : sudeste, sciroccu

Sud-ouest : sudueste, libecciu

Suée : sudatoghja, sudata

Suer : sudà. Suer à grosses gouttes - ogni pelu face funtana, ne fala cinque per ochju

Sueur : sudore. Etre en sueur - esse sudatu, primogliu di sudore

PROV.


  • Chì s'addurmenta in sudore, o in locu umidu, piglia i dulori in l'osse

Suffocant : suffucante, assuffucante, affucante

Suffoquer : suffucà, assuffucà, affucà

Superbe : superbu. Temps superbe - tempu splenditu

Suroît : ventu di suduveste


Tangage : balcheghju

Tanguer : balchighjà

Tellurique, tellurien : telluricu

Température : timperatura

Tempéré : timperatu

Tempête : timpesta

PROV.


  • Hè cù e timpeste ch'ellu si cunnosce u marinaru

  • Dopu a timpesta, vene a bunaccia

Tempétueux : timpestosu

Temps : tempu. Beau temps - bellu tempu, bunaccia. Temps brouillé - tempu amafatu. Le temps se gâte - u tempu si guasta, s'imbrusca, s'imbrutta, rincrudisce. Le temps passe du froid au doux - u tempu sfraghja. Temps calme légèrement humide - lazzura. Très mauvais temps - tempu fulminevule. Temps bouché - tempu cupertu. Temps lourd - alladiu, allamia. Temps stabilisé - tempu fattu. Temps menaçant - tempu pendiu. Temps bas - maccaria, maccaia. Temps mitigé - tempu addulcitu, raddulcatu, timperatu. Temps sec et frais - tempu asciuratu


U tempu veraneghja, cambia, muta, varieghja, si guasta, ingattivisce, imbuffa, si copre, s'annuvuleghja, s'oscura, ingrisgia, abbughja, s'ammanta, s'affosca, s'amufa, s'atturba, si cunturba, s'imbrutta, s'imbrusca, s'imbugna, s'aggrava, peghjura, s'abburiana, s'abburasca, s'imburasca, rinfresca, rafredda, rincrudisce, ghjala, cotra, si leva, si pesa, s'acconcia, si calma, s'abbunaccieghja, s'abbunisce, sfraghja, si copre, si schjarisce, raddulca, raddulcisce, riscalda, scalda

Tempu abbunacciatu, affannosu, affucante, affuscatu, alladiosu, allamiatu, amafatu, ammantatu, ammuffuratu, amufatu, annebiatu, angusciosu, annuvulatu, asciuriatu, asciuttu, assuffucante, assuliatu, autunnale, bellu, bonu, bruttu, bughjicosu, bughjinosu, bughju, burrascosu, buzzu, caldettu, caldu, calmu, calurosu, caspu, chetu, chjampidu, chjaru, clemente, crosciu, crudu, cunturbatu, cupertu, cutratu, depressiunariu, dolce, dolcu, dubitosu, estivu, fattu, femina, foscu, freddu, frescu, friddosu, frischettu, fulminevule, gattivu, ghjacciatu, ghjalatu, greve, grisgiognu, grisgiu, imbrascatu, imbruscatu, imbuccitu, imbugnatu, immutatu, incertu, inclemente, incustante, invirnale, invirnincu, limpidu, luminosu, maccarellu, midiocru, muffurosu, mutabile, mutevule, nibbiosu, nivarecciu, niviscosu, nivosu, nuvulatu, nuvulosu, oridu, oscuru, pendiu, perturbatu, pessimu, pisiu, piuvascu, piuviscosu, puzzicu, raddulcitu, reiu, rinfriscatu, scupertu, scuru, seccu, serenu, splendente, splendidu, spurgulatu, stabile, di stagione, suffucante, tepidu, timperatu, timpuralescu, torbidu, torbu, trosciu, umidognu, umidu, variabile, varievule, veranescu, veranincu


Thermique (ascendance) : ascendenza termica

Thermomètre : termomitru (centesimale, Fahrenheit, à massima, à minima). Le thermomètre monte, descend : u termomitru colla, fala

Thermométrie : termomitria

Thermométrique : termometricu

Thermoscope : termoscopu

Thermosphère : termosfera

Tiède : tepidu

Tomber : falà (l'acqua, a neve, u tonu), stancià (u ventu), calà (u ghjornu)

Tonner : tunà, tunizà

Tonnerre : tonu. Roulement de tonnerre - sonita

PROV.


  • Santa Barbara (4.12) benedetta, preservateci da u tonu è da a saetta

Tornade : rufulone, garuffulone, burrascata

Torrentiel : turrenziale

Torride : torridu

Tourbillon : rufulu, garuffula, rugula, ribruttula, ribulionu, fullettu, mulinellu, macinellu

Tourbillonnant : rufulosu

Tourbillonner : rufulà, fullittà, mulinà, macinà,

Tramontane : tramuntana

Tranquille : tranquillu. Une mer tranquille - un bellu mare

Transi (de froid) : aberbiditu, imberbiditu, aghjarghjiditu, invirnacatu, aggrunchjatu, aggrancatu, sbicuttitu

Transir : aberbidì, imberbidì, aghjardì, aghjarghidì, invirnacà, aggrunchjà, aggrancà, sbicuttì

Transpiration : traspirazione

Transpirer : traspirà. Transpirer à grosses gouttes - sudà cum'è Cristu in l'ortu. Transpirer un peu : sudachjà

Trempé : incicciatu, allapidatu, mogliu, mogliulu, crosciu lapidu, crosciu intintu, trosciu battulu, bagnatu, crosciu cum'è u piulu di a Ghjustiniana

Trombe : tromba, caticciata

Tropical : tropicale

Troposphère : troposfera

Turbulence : turbulenza

Typhon : tifone


Vague : marosu, marosulu, matarasciata, cavallata, cavallottu, ballana, tratta. Frisotis de vague par le vent - maretta. Vague de chaleur, de froid - flussu di caldu, di freddu

Vaguelette : marusulellu

Vapeur : vapore

Vaporeux : vapurosu

Variabilité : variabilità, mutabilità

Variable : varievule, variabile, mutabile. Temps variable - tempu varievule, (fam.) tempu femina

Variant : variante

Variation : variazione, mutazione

Varier : varià, mutà. V. Changer

Vent : ventu. Vent aigrelet - zilifrina. Vent frisquet - scioru, sciuscettu, sciuscinu, sciuscetta. Petit vent - ventulellu, vinticellu, vinticciolu. Un vent fort - un bellu ventu. Vent très favorable - ventu in balia. Petit vent froid, piquant, vif - zilefra, zilifrina, zifulellu. Vent violent - ventu cacciafruschjulu. Vent désagréable - vintacciu. Vent accompagé de pluie et de neige - acquifraghju. Vents opposés - venti scornaboi. Vent non violent - ventu circataghju. Sans vent - à capparò. Une bouffée de vent - una sbuffulata, un buffulu, un sciuffulone. Coup de vent - vintera, vintata, vintulata, vintuzata. Coup de vent du nord - tramuntanata. Le vent souffle - u ventu soffia, tira, traghje. Contre le vent - contr'à ventu. Sous le vent - sott'à ventu. Dans le vent - sopr'à ventu. Avoir bon vent - avè bon ventu. Avoir vent debout - avè u ventu cuntrariu. Avoir le vent en poupe - avè u ventu in poppa. Le vent tombe, cesse - u ventu stancia. Etre exposé au vent - esse inariulatu, esse nant'à a noce. Tenir le vent - andà à bon asservu. Il fait du vent aujourd'hui - oghje tira, traghje. Il n'y a pas un souffle de vent - ùn tira un alitu di ventu, ùn trema una frasca. En plein vent - à tutti i venti, à tutti i currenti. Un vent de 7 nœuds - un ventu di 7 nodi (1852mx7)

PROV.


  • Ùn ci hè mare senza ventu

  • Ognunu sà navigà quand'ell'hà bon ventu

  • Cù a bunaccia è u ventu in poppa, naviganu ancu i coppi

  • À gattivu marinare, tutti i venti sò cuntrarii

  • Diu ti guardi da gregale torbu, è da sciroccu chjaru

  • Gregale entre in corpu è ùn fà male

  • U libecciu lascia u tempu cum'ellu hè

  • Sciroccu à terza, maistrale à vesperu

  • Piuvicinella, ventu ammatta

VENT ET POINTS CARDINAUX : tramuntana (N), gregale (NE), livante (E), sciroccu (SE), libecciu (SW), punente (W), maistrale (NW)


U ventu si disceta, s'alza, si leva, face, ci hè, soffia, traghje, tira, sussura, murmura, si lagna, fischja, zifula, morma, mughja, ughjuleghja, urla, s'arreghjona, varieghja, s'infrugna, rimbalza, rinfresca, rinforza, sbuffuleghja, si calma, s'arreghje, calieghja, cala, s'accheta, s'abbunacceghja, s'appolla, s'accasa, casca, pianta, stancia
Ventu agredevule, agru, asciuttu, bellu, caldettu, caldu,carabinatu, chjaru, circataghju, cutratu, cuntrariu, debule, dolce, duminante, favuravule, furanu, furibondu, freddu, frescu, frischettu, gattivu, ghjacciatu, ghjalatu, impettuosu, irregulare, legeru, maestru, marinu, muderatu, periodicu, scatinatu, schjettu, scurnaboi, seccu, spaventosu, stesu, subitaniu, supranu, tepidu, terranu, terribule, torbu, torridu, umidu, variabile, varievule, viulente.
SCALA ANEMOMETRICA BEAUFORT
Ventu di FORZA 0 : calma. U fume s'alza senza svià. À u largu, u mare pare un spechju. Calma dinù long'à e coste
FORZA 1 : ariulella legerissima. Vitezza di u ventu, 1 à 3 nodi, sia 1à 5 km/h. U fume principia à dà a direzzione di u ventu, e giriventule nò. Increspe in altu mare, cum'è squame di pesciu, ma senza schjuma. Long'à e coste, e barche di pesca movenu appenuccia.
FORZA 2 : ariulella legera. Vitezza di u ventu, 4 à 6 nodi, sia 6 à 11 km/h. U ventu hè percepitu da a faccia. E frasche fremanu. A giriventula si move. Marusulelli in altu mare à cresta vitrosa, ma chì ùn rutuleghjanu ancu. Long'à e coste, u ventu ingonfia a velatura di e barche chì filanu 1à 2 nodi.
FORZA 3 : ariulella. Vitezza di u ventu, 7 à 10 nodi, sia 12 à 19 km/h. frasche è ramelle scuzzulate senza arretta. E bandere fine si sgutuppanu. Schjuma vitrosa. Qualchì pecurella. Long'à e coste, e barche principianu à sbandassi è filanu 3 à 4 nodi.
FORZA 4 : ventulellu. Vitezza di u ventu, 11 à 16 nodi, sia 20 à 28 km/h. U ventu alza a polvera è i foglii di carta. E ramelle sò scuzzulate. In altu mare, i marusulelli diventanu più longhi, è e pecurelle sò assai più numerose. Long'à e coste, e barche ponu mette tutta a velatura, è si sbandanu bè.
FORZA 5 : scioru. Vitezza di u ventu, 17 à 21 nodi, sia 29 à 38 km/h. L'arburelli fruscati principianu à sbilanciassi. Marusulelli nant'à i stagni. In altu mare, i marosuli s'allonganu. Pecurelle numerose, è qualchì schizzu d'acqua. Long'à e coste, e barche diminuiscenu a velatura.
FORZA 6: ventu frescu. Vitezza di u ventu, 22 à 27 nodi, sia 39 à 49 km/h. E branche grosse sò scuzzulate. I fili di u telegrafu fischjanu. Om'ùn si pò serve di u paracqua. In altu mare, matarasciate cun cresta di schjuma bianca è schizzi d'acqua. Long'à e coste, e barche ristringhjenu duie fasce à a vela maestra. A pesca hè difficiule.
FORZA 7 : ventu ghjalatu. Vitezza di u ventu, 28 à 33 nodi, sia 50 à 61 km/h. L'arburi sò scuzzulati. Hè difficiule di marchjà à contraventu. In altu, u mare imbuffa. A schjuma bianca di e matarasciate chì rotuleghjanu, a si porta u ventu. E barche ùn sortenu. Quelle chì sò in mare rientrenu
FORZA 8 : ventizata. Vitezza di u ventu, 34 à 40 nodi, sia 62 à 74 km/h. U ventu stronca e branche. impussibule di marchjà à contraventu. In altu mare, matarasciate abbastanza alte è allungate. Schizzi d'acqua chì rufuleghjanu. Striscine di schjuma. Tutte e barche raghjunghjenu u portu u più vicinu.
FORZA 9 : vintizata forte. Vitezza di u ventu, 41 à 47 nodi, sia 75 à 88 km/h. U ventu si porta e canalette, i fumaghjoli, e teghje di e case. In altu mare, matarasciate forte. Forte strinscine di schjuma. A cresta di e matarasciate si ne trafala è rutuleghja. I schizzi d'acqua reducenu a visibilità.
FORZA 10 : timpesta. Vitezza di u ventu, 48 à 55 nodi, sia 89 à 102 km/h. Eccezziunale nant'à e terre. Arburi sradicati. Danni impurtanti à e case. In altu mare, matarasciate assai grosse. Creste impinnachjate. Rutulime intesu è bruscu. U mare hè biancu. Visibilità ridutta.
FORZA 11: timpesta viulente. Vitezza di u ventu, 56 à 63 nodi, sia 103 à 117 km/h. Rarissima nant'à e terre. Danni è ruvine. Il altu mare, matarasciate assai alte. E nave di tunellagiu picculu è mezanu, si ponu perde di vista. U mare hè cupertu di schjuma. A visibilità hè ridutta.
FORZA 12 : uraganu. Vitezza di u ventu, 64 à 71 nodi, sia 118 à 133 km/h. Solu indì e regioni à cicloni. Il altu mare, l'aria hè piena di schjuma è di schizzi d'acqua. Mare biancu. Visibilità assai ridutta.
FORZA 13 : 72 à 80 nodi, sia 134 à 149 km/h
FORZA 14 : 81 à 89 nodi, sia 150 à 166 km/h
FORZA 15 : 90 à 99 nodi, sia 164 à 183 km/h
FORZA 16 : 100 à 108 nodi, sia 184 à 201 km/h
FORZA 17 : 109 à 118 nodi, sia 202 à 220 km/h

Venté : vintatu

Ventée : vintera, vintata, vintulata, vintizata. Grande ventée - mustacciata

Venter : vintà. Venter faiblement - vintighjà

Venteux : vintosu

Ventilation : vintilazione

Ventilé : vintilatu

Ventiler : vintilà

Verglacé : cutratu

Verglacer : cutrà

Vernal : veranincu

Verse (à verse) :V. Pleuvoir

Vespéral : vesperinu

Visibilité : visibilità


Zéphir : zeffiru






Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©atelim.com 2016
rəhbərliyinə müraciət