Chiar dacă s-ar face îndiguiri, dezastrul de la Bascov se poate repeta!
Pe baza hărţilor de hazard, amenajările se fac pentru un debit mai mic
Pîrîul Bascov a înregistrat, marţea trecută, un debit istoric de aproximativ 200 de metri cubi pe secundă, care, potrivit calculelor specialiştilor de la Ape, avea o probabilitate de apariţie o dată la 1.000 de ani Pe baza hărţilor de hazard unde sînt delimitate zonele inundabile de-a lungul pîrîului, s-au propus lucrări de amenajare pentru un debit mai mic, cuprins între 150 şi 170 metri cubi pe secundă, cu o probabilitate de apariţie o dată la 100 de ani Chiar dacă s-ar fi făcut aceste lucrări, Bascovul nu ar fi fost salvat de inundaţii, însă pagubele ar fi fost mai mici Salvarea ar putea veni din alte aspecte: să se facă decolmatări mai dese, să nu mai fie tăiate pădurile, care se pot transforma în obstacole în calea apelor, diminuînd debitul. Să nu se mai arunce gunoaie, ca să nu se mai colmateze cursurile de ape Să nu se mai construiască locuinţe în zonele inundabile, pentru a se diminua pagubele produse la eventualele revărsări. Să se facă lucrări, ţinînd cont şi de faptul că s-a schimbat clima planetei, iar calculele pe baza datelor din trecut nu mai corespund realităţii climatice În anul 2011, Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea a început proiectul, cu fonduri europene, Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, avînd la dispoziţie 5 milioane euro pentru întocmirea unor hărţi de hazard şi de risc la inundaţii. Pînă la urmă, proiectul a costat mai puţin, aproximativ 3 milioane euro, iar ABAAV s-a ales cu o masă plină cu vreo 15 volume a mii de pagini, cuprinzînd hărţi de hazard la inundaţii. Ele au fost finalizate anul trecut, iar hărţile de risc la inundaţii au fost trimise Uniunii Europene, în primăvara acestui an. Potrivit managerului de proiect, care este şi şeful Biroului Dispecerat de la ABAAV, Cristi Barbu, scopul întocmirii acestor hărţi l-au reprezentat identificarea zonelor inundabile, aducerea la cunoştinţa populaţiei a acestor zone şi executarea de viitoare lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Pe baza acestor hărţi, s-au făcut şi propuneri de amenajări ale cursurilor de apă unde există risc de inundaţii, dar dacă nu se vor aloca bani de la Guvern pentru aceste lucrări, la prima ploaie torenţială precum cea de marţea trecută, se va repeta scenariul de groază. Ne-am interesat dacă rîurile şi pîraiele afectate de inundaţii, săptămîna trecută, în judeţul nostru, se aflau pe aceste hărţi. Cristi Barbu ne-a spus că pîraiele şi rîul Cotmeana, afectate de inundaţii, se află pe hărţile de hazard şi ne-a explicat pentru fiecare curs de apă în parte ce s-a întîmplat. Cauzele inundaţiilor Specialistul ne-a spus care au fost şi principalele cauze care au dus la inundaţiile de săptămîna trecută: precipitaţiile abundente; tăierile masive de păduri, copacii avînd şi rolul de a încetini scurgerea apei; angrenarea gunoaielor şi a vegetaţiei, care au creat blocaje în jurul podeţelor, ducînd la acumulări masive de apă şi la debit crescut. Nu în ultimul rînd, o altă cauză a inundaţiilor a fost şi faptul că a plouat abundent încă din primăvara acestui an, iar solul îmbibat de apă nu a mai putut absorbi cantitatea de precipitaţii care s-a scurs, creînd viitura. Din cauza ploilor abundente din acest an, cei de la Ape au închis de două ori Barajul Mărăcineni, care nu fusese, pînă anul acesta, nicioadată închis, de la construirea lui, în anul 1979. A fost cod roşu de inundaţii pe rîul Doamnei şi s-a creat o viitură cu un debit de 130 metri cubi pe secundă, la Bahna Rusului. Apa venită de pe rîul Doamnei s-a oprit în Barajul Mărăcineni, pentru a nu se uni cu viitura de pe rîul Argeş.
|
Debit istoric, la pîrîul Bascov În cazul pîrîului Bascov, care a făcut ravagii în comuna cu acelaşi nume, acesta se află pe harta de hazard la inundaţii, iar debitul de marţi după-amiază a fost de aproximativ 200 de metri cubi pe secundă, probabilitatea de apariţie a acestuia fiind de o dată la 1.000 de ani, potrivit simulărilor realizate de specialiştii de la Ape. „A fost un debit istoric, cu o probabilitate de apariţie foarte mică. Pe baza hărţilor de hazard, unde sînt delimitate limitele de inundabilitate pentru fiecare curs de apă, s-au făcut cinci simulări de debite. În cazul pîrîului Bascov, debitele au fost de: 50 metri cubi pe secundă, 100 metri cubi pe secundă, 137 metri cubi pe secundă, 175 metri cubi pe secundă şi 200 metri cubi pe secundă. Toate scurgerile din platforma Cotmeana, de unde izvorăşte pîrîul Bascov, s-au acumulat la Bascov. Marţi, la ora 14, ploaia de la Vedea a dus la inundarea nu doar a caselor, ci şi a unităţii de pompieri din zonă. Am fost sunaţi şi ni s-a spus că nu puteau să iasă pompierii din unitate. Toate scurgerile s-au strîns la Bascov. Podurile au creat blocaje, angrenînd gunoaiele, vegetaţia şi copacii rupţi, iar marţi, în jurul orei 17, a căzut ploaia torenţială şi la Bascov, care a dus la viitură“, ne-a declarat Cristi Barbu. Ironia sorţii a făcut ca, în urmă cu un an, pîrîul Bascov să fie poluat prin deversarea unei cisterne cu sînge de la un abator. Atunci, specialiştii de la Ape se rugau să plouă, fiindcă asta era singura soluţie de a elimina poluarea... Acum, a plouat nu cu găleata, cu cisterna!
|
La Bîrla, puţin a fost pînă la dezastru La rîul Cotmeana, care se află şi el pe harta de hazard la inundaţii, debitul apei a fost de 420 de metri cubi pe secundă, adică de patru ori debitul actual al rîului Argeş. Debitul istoric al rîului Cotmeana a fost de 500 de metri cubi pe secundă, fiind înregistrat în anul 1970, cînd s-au produs inundaţii masive. Debitul de 420 metri cubi pe secundă era pe harta de hazard cu risc de apariţie o dată la 100 de ani. „Ploile din amonte s-au acumulat pe platforma Cotmeana, înregistrîndu-se precipitaţii de 150 - 180 litri pe metrul pătrat. S-au strîns scurgerile, iar la Bîrla, exista riscul să se întîlnească viiturile de pe rîurile Cotmeana şi Vedea şi să se însumeze debitele de peste 400 de metri cubi pe secundă de la fiecare rîu. La 800 de metri cubi pe secundă, apele ar fi făcut pagube mult mai mari, dar a fost o chestiune de noroc că nu s-a întîmplat acest lucru, timpii de propagare fiind diferiţi. S-a înregistrat o eroziune a unui dig, care trebuie reparat“, a spus şeful Dispeceratului ABAAV. UE vrea să convieţuim cu viiturile Interesant este faptul că politica Uniunii Europene este aceea de a convieţui cu viiturile. „Uniunea Europeană ne cere să lăsăm rîurile să respire, să nu facem multe îndiguiri, să protejăm habitatele păsărilor care vieţuiesc acolo. Politica UE este să învăţăm să convieţuim cu viiturile, să creăm spaţii unde să se poată inunda“, spun cei de la Ape. Aceste spaţii nu trebuie să fie locuite, însă, în jurul cursurilor de apă, s-au construit multe case. Pe pîrîul Vîrtej, din Băbana, s-a scurs apa de pe versanţi, s-a rup un mal, iar viitura a venit peste gospodăriile oamenilor. Şi el apare pe harta de hazard la inundaţii, dar, fiindcă nu există staţie de măsurare a debitului acolo, acesta va fi reconstituit. Potrivit specialiştilor de la Ape, toate localităţile trebuie apărate de inundaţii, pentru un debit ce poate să apară o dată la 100 de ani, doar în cazul municipiilor, trebuind să se facă amenajări de apărare pentru un debit ce poate să apară o dată la 1.000 de ani. Deci, în cazul pîrîului Bascov, oricum amenajările propuse nu ar fi protejat zona la debitul istoric înregistrat marţea trecută, despre care specialiştii susţin că avea o probabilitate de apriţie de o dată la 1.000 de ani. Fără bani de amenajări, nu se rezolvă problema Pe baza hărţilor de hazard şi a celor de risc la inundaţii, specialiştii de la Ape au făcut scenarii de amenajare a cursurilor de apă, ce au fost supuse spre avizarea Gărzii de Mediu. După obţinerea acordului Gărzii de Mediu şi finalizarea proiectului, la sfîrşitul acestui an, mai rămîne ca Guvernul să aloce fonduri pentru aceste amenajări. Se ajunge tot la bani, fiindcă fără ei, hărţile ne arată ce se poate întîmpla, dar nu soluţionează problema din teren. Oricînd, o altă ploaie torenţială poate face ravagii pe cursurile rîurilor şi ale pîraielor din judeţul nostru. Pe pîrîul Bascov, sînt prevăzuţi, în simularea de amenajare, 26 km de regularizări şi recalibrări, 2 km de apărare de mal şi 1,29 km de parapeţi. Pe rîul Cotmeana, sînt prevăzuţi 2 km de regularizări, 15 km de îndiguiri, 18 km de apărări de maluri şi 20 km de praguri de fund, plus o acumulare nepermanentă la Urluieni, adică o zonă unde să se poată inunda. Pe pîrîul Vîrtej, au fost propuşi 5,7 km de regularizări, 2,75 km de îndiguiri şi 4 km de consolidări de mal.
|
|
Puţine lucrări de decolmatare Potrivit lui Cristi Barbu, hărţile de hazard sînt folositoare pe rîurile mari, unde specialiştii au timp de reacţie. Pe baza datelor din teren, la calculator, în aplicaţia electronică, se delimitează clar zonele ce trebuie evacuate şi unde e necesar să se facă suparîncărcări de mal. În urma inundaţiilor, s-a pus problema şi dacă s-au făcut decolmatări ale cursurilor rîurilor şi pîraielor din judeţul nostru. Specialiştii de la Ape susţin că acestea se fac periodic şi ne-au pus la dispoziţie lista cu lucrările efectuate de la începutul acestui an. Analizînd această listă, am observat că majoritatea lucrărilor au vizat reprofilări, recalibrări şi doar cîteva au fost lucrări de decolmatare executate, însă nu pe rîurile şi pîraiele afectate de inundaţii, săptămîna trecută. Este vorba de decolmatarea canalului Valea Măgura - Petreşti - 1.650 metri cubi; decolmatare pîrîul Păuleasca, comuna Miceşti - 1.500 metri cubi; decolmatare pîrîul Budeasca Mică, localitatea Budeasa - 400 metri cubi. Decolmatările din acest an nu au vizat nici unul din rîurile sau pîraiele care s-au confruntat cu inundaţiile săptămăna trecută. Potrivit Legii Apelor Nr. 107/1996, proprietarii/administratorii lucrărilor inginereşti de artă (poduri) sînt obligaţi să asigure secţiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuiala proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri), în albia majoră, în amonte, şi în limita unei lungimi a lucrării de artă în albia minoră aval, pentru a respecta parametrii aval. De asemenea, întreţinerea albiilor minore pe zonele neamenajate îi revine AN Apele Române şi unităţii administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autorităţile administraţiei publice locale. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=60363&Itemid=375
|
Yüklə 4.14 Mb.