Prin urmare este cea mai veche carte din lume. Din anul 3500 pînă la lisus Hristos sunt 2008 ani, iar de la li sus Hristos pînă la noi sunt 2005 ani, adunaţi fac 4013 ani de circulaţie
|
|  Yüklə 3.81 Mb.
|
părăţit ani 41 Gheorghe Chedrinul scrie 40 de ani, fila 107. losafat fiul lui Asie (III Regi 22) ani 25 25 25 Hronograful Monemvasiei scrie ani 42. loram fiul lui losafat (IV Regi 8) ani 8 8 8 în ştire să fie că loram în vremea vieţii tătîne-său a fost împărat, căci tatăl său ducîndu-se la război spre ajutor iui Ahab împăratul lui Israil, pe fiul lui loram în Ierusalim împărat l-a numit. Pentru că un obicei ca acela era în vremile acelea de demult, de avea vreun împărat să iasă la război, mai numea împărat pe carele după sine voia să-l aibă, ca nu cumva ieşind la război să i se întîmple a muri, deci gata împăratul pe scaun să fie. După un obicei ca acesta împărăţindu-se loram în zilele tatălui său, a împărăţit cu tatăl său ani 4. Iar după tatăl său ani 4. Şi aşa s-au făcut opt ani ai împărăţiei lui. ■ 73 ~ - 73 O 73 * § CO > O > Ohozia fiul lui loram a împărăţit ani i i 1 (III Regi 8) Godolia maica lui Ohozia (IV Regi 6 6 6 11) ani Chedrinul zice ani 8, fila 1078 loas fiul lui Ohozia (IV Regi 12) ani Pentru tirania acestuia vezi 2 Paralip. cap. 24. Amasia fiul lui loas (IV Regi 14) ani 40 40 40 24 24 24 Ozia care şi Azaria, fiul lui Amasia 52 52 52 (ÎV Regi 15) în zilele acestuia s-au început a fi Olimpiadele, spune Eusebie în Cronicul său. loatam fiul lui Ozia a împărăţit ani 16 16 16 Gheorghe Chedrinul zice că în ziiele acestui împărat s-au început Olimpiadele. Ahaz fiul lui loatam (IV Regi 16) ani 17 17 17 în zilele acestuia s-a zidit Roma Ezechia fiul lui Ahaz (IV Regi 18) 29 29 29 ani Doi ani a împărăţit cu tatăl său, deci singur a fost la împărăţie ani 27. Acest împărat Ezechia l-a ars pe şarpele cel de aramă şi Cartea lui Solomon cea de doftorie. Ai acestuia au fost cei trei Tineri în Babilon robiţi. Şi Tobie în zilele lui a fost. =2 'gSi S| Mânase fiul lui Ezechia (IV Regi 55 55 55 21), ani Acesta robit fu în Babilon şi iarăşi s-a întors. Ammon fiul lui Mânase (II Paralip.33) ani 2 2 Alţii zic 12 în zilele acestuia era Midas împăratul Frigiei cu urechi de catîr. losie fiul lui Amon (IV Regi 23) ani 31 31 31 loahaz fiul lui Osie a împărăţit 3 luni, care se numără la anii lui losie. Eliachim care şi loachim al doilea fiu al losie (IV Regi 23), ani 11 11 11 în zilele acestui împărat al Iudeii, Nabucodonosor, întîi asupra Ierusalimului a năvălit şi Sfîntul Prooroc Daniil şi pe cei trei Tineri i-a robit. lehonie, care şi loachim fiul lui Eliachim, a împărăţit luni 3 şi zece zile, care luni şi zile se numără în al 18-lea cel de pe urmă an al împărăţiei lui Eliachim (IV Regi 24). De la sfîrşitul lui Eliachim (carele şi loachim) şi de la robirea 51 la Babilon a lui lehonie, se încep a se număra cei 70 de ani ai robiei Babilonului (II Paralip. 34). Pentru că dus fiind la Babilon Eliachim cu prea mulţi prădaţi, a scris sfîntul Prooroc leremia la cei ce erau în prada Babilonului, înştiinţîndu-i pe ei cum că 70 de ani au să petreacă acolo (leremia 29). Iar hronografii ruseşti, nu de la prada lui lehonie, ci de la a lui Sedechia încep a număra acei 70 de ani, care lucru se va arăta îndată. 
Sedechia unchiul lui lehonie, şi fiul lui losie, iar frate lui loahaz şi al lui Eliachim a împărăţit ani Şi fu robit în Babilon. 11 11 11 Robia la Babilon cea de pe urmă şi risipirea Ierusalimului în anul al treilea după prădarea şi risipirea Ierusalimului, s-a ars Biserica lui Solomon. Gheorghe Chedrinul spune că Biserica aceea a stătut ani 442. în Babilon au petrecut israeliţii ani 70. Acei 70 de ani ai robiei poporului jidovesc şi ai petrecerii lor în Babilon, se numără nu, într-un fel. . Hronografii ruseşti încep de la luarea în robie a lui Sedechia şi de la cea desăvîrşită risipire a Ierusalimului. Iar cei romani de la a lui lehonia (mai înainte de a lui Sedechia) ducere în Babilon, de la care şi Sfîntul Prooroc leremia de la acei 70 de ani a început a prooroci (lerem 29). lehonie la Babilon cu mulţime de popor mai ales dus fiind, stătu după dînsul în Ierusalim, Sedechia. De aici încep romanii a număra anii robiei, ţinîndu-se de sfîntul prooroc leremia. Sedechia a împărăţit ani în al ll-lea an al împărăţiei sale dus fu în robia Babilonului de Nabucodonosor, şi Ierusalimul HRONOGRAFUL RUSESC ROMAN 11 11 desăvîrşit risipit. De aici încep hronografii ruseşti a număra anii robiei. Nabucodonosor după risipirea 17 _6 Ierusalimului împăraţi ani, afară de anii aceia care mai înainte a împărăţit, pentru că de toţi anii împărăţiei lui în Babilon erau 43 de ani, sau precum alţii zic 44 de ani. Evilmerodah fiul lui, ani 5 30 Baltazar fiul lui Evilmerodah, ani _ . (Ierem. 27) - J Darie a împărăţit în Babilon, ani afară de acei ani, în care a împărăţit 17 2 în Midena, Cirus a împărăţit în Babilon, ani 30 3 (Gheorghe Chedrinul scrie ani 32) afară de anii aceia în care mai înainte au împărăţit în Persida, (Aici hronografii romani sfîrşesc anii robiei). Aici hronografii ruseşti sfîrşesc anii robiei jidoveşti zicînd, ca şi cum în al 30-lea an al împărăţiei sale Cirus ar fi slobozit pe Zorobabel, cu mulţime de oameni evrei la Ierusalim, să zidească Biserica Domnului, împotrivă este Bibliilor celor ce se zic, că în anul 1 al împărăţiei lui Cirus (iar nu în al 30-lea) slobozit să fi fost Zorobabel precum aceasta arătată este în cartea I Ezdra, în capitolul 1. Aşa hronografii ruseşti şi romani, pe acei 70 de ani ai robiei evreieşti în Babilon, îi numără după anii împăraţilor babiloneşti, iar în Biblii nu sînt puşi anii împăraţilor acelora, cît a împărăţit Nabucodonosor, cît Evilmerodah şi Baltazar şi Darie şi Cirus, nicidecum nu se ştie, fără numai aceasta se ştie, cum că 70 de ani în robia Babilonului au petrecut evreii, pînă la întîiul an al împărăţiei lui Cirus. După Cirus a stat Cambises fiul lui, care şi Ahaşveros, acelaşi şi Artaxerxes (cel întîi cu un nume ca acesta) în cartea I Ezdra în cap. 4 se numeşte. Acela a oprit a se zidi Biserica Domnului. Iar cîţi ani a împărăţit Cambises în Biblii nu este scris. Apoi stătu Darie, altul cu acel nume, fiul lui Ghistaspis, acela în anul al doilea al împărăţiei sale a poruncit iarăşi să zidească Biserica Domnului în Ierusalim. Şi s-a săvîrşit Biserica în al şaselea an al împărăţiei lui Darie, precum scrie I Ezdra, cap. 7. Iar în Sfînta Evanghelie se scrie: Cum că în 46 de ani s-a zidit Biserica aceea (nu că neîncetat aceea se zidea, ci prin multe 53
După aceasta cîţi ani a împărăţit Darie al lui Histaspe, în Biblii nu este scris. Iar cînd a împărăţit în Babilon Artaxerxes (altul cu un nume ca acesta) la 20 de ani ai împărăţiei lui, slobozit fu Neemia paharnicul împărătesc, la Ierusalim ca să zidească zidurile Ierusalimului (Neemia 2). După acest Artaxerxes nu se mai pomeneşte mai mult în Biblii de împăraţii Persiei (şi ai Babilonului) măcar deşi după cei mai sus pomeniţi mulţi erau, nici anii nu se scriu, pînă la moartea marelui împărat Alexandru Macedon (adică al grecilor) de la care începătură, în cărţile Macabeilor, numărarea anilor se începe, precum se vede la I Macabei cap. I, unde pentru Antioh împăratul cel cu porecla Epifanie se scrie aşa: A împărăţit în anul 137 al împărăţiei greceşti, ci şi acea numărare de ani, numai în istoria Macabeilor se numără (I Macab. 1). Deci de la sfîrşitul robiei aceleia, în care poporul evreu 70 de ani în Babilon petrecuse, pînă la Naşterea lui Hristos, cîţi ani au fost, după Biblii a şti nu este cu lesnire, dar mai ales nici nu se poate, nescris fiind numărul anilor încredinţat al împărăţiei împăraţilor Persiei, şi tăcuţi fiind împăraţi mulţi, care au fost după al doilea Artaxerxes, pînă la Alexandru cel Mare. Ci şi după sfîrşitul Macabeilor, nimic nu se scrie în Bibliile acelea, care erau pînă la Naşterea lui Hristos. Iar se scriu multe în hronografuri, ci nu în Biblii, şi cele scrise într-însele nu sînt toate de crezut, de vreme ce mulţi hronografi, în multe lucruri ce se dovedesc de dînşii, iar mai ales în numărarea anilor nu se potrivesc. Fără decît după şeptimile lui Daniil (Dan. 9), care de la înger i s-au spus lui, să se numere anii de la mutarea Babilonului pînă la Hristos. Ci şi întru acelea nu puţină nedumerire este, de vreme ce tîlcuitorii Dumnezeieştii Scripturi şi hronografii se contrazic pentru vreme, de la care vreme acele şeptimi se încep şi în care vreme se sfîrşesc. (Pentru că unii de acel început şi sfîrşit al şeptimilor lui Daniil) socotesc că se încep ele de la singură descoperirea aceea Dumnezeiască, care prin înger s-a făcut Sfîntului prooroc Daniil. Iar unii de la întîiul an al singurei stăpînirii lui Cirus, cînd acel împărat a poruncit să zidească Biserica Domnului (I Regi 1) şi a trimis la Ierusalim pe Zorobabel voievodul Iudeilor cu mulţi oameni (II Ezdra 2). Alţii de la al doilea an al împărăţiei lui Darie Histaspis, care iarăşi a 54
La fel şi pentru sfîrşitul şeptimilor acelora, mulţi nu se unesc. Pentru că unii socotesc că este sfîrşitul acelora în vremea Naşterii lui Hristos. Alţii în vremea Patimii celei de bună voie a lui Hristos şi a morţii Lui celei de viaţă făcătoare. Alţii în vremea risipirii celei de pe urmă a Ierusalimului şi a pustirii lui celei desăvîrşite, care de Tit Vespasianul s-a făcut. Deci în nişte lucruri ca acestea nepricepute, ca într-un loc cu multe învîrtituri, cum se poate afla, după Biblii, calea anilor cea dreaptă şi încredinţată? (Labirint). Ci şi de la singur începutul facerii lumii, pînă la Naşterea lui Hristos, după Biblii cu nelesnire este foarte a număra anii. tăcuţi fiind la multe locuri anii, iar din altă parte neunindu-se. precum în numărarea aceasta s-a arătat. însă înţelegerea hronografilor ruseşti şi romani şi numărarea anilor acelora s-o punem de faţă. Numărarea anilor de fa sfîrşitul celor şaptezeci de ani ai robiei în Babilon ce a fost Iudeilor, pînă la Naşterea lui Hristos, după anii împăraţilor Persidei (Persia), şi ai împăraţilor egipteni, împăraţii Persidei (Persiei) HRONOGRAFII RU ROMA SEŞTI NI Cirus a împărăţit în Babilon, ani 30 3 Afară de anii aceia în care a împărăţit în Persida, mai înainte de luarea Babilonului (Gheorghe Chedrinul spune ani: 32). Sfînta Scriptură zice Ezdra 1, că în anul întîi al singurei stăpînirii sale, a trimis pe Zorobabel în Ierusalim, ca să zidească Biserica Domnului, iar hronografii ruseşti zic, că în al 30-lea an, (iar nu în cel întîi) au făcut-o aceia. Cambis (I Ezdra 4) care şi Asver, şi Arta-xerses (cel ce întîi cu un nume ca acela) în Sfînta Scriptură se cheamă, a împărăţit ani Acela a Oprit a se zidi Biserica Domnului. Smerdis vrăjitorul a împărăţit luni 7. Darie Histaspe a împărăţit, ani Acesta iarăşi a poruncit să se zidească Biserica Domnului, care s-a şi săvîrşit în al 6-lea an al împărăţiei lui. Xerxes fiul lui Darie, ani Artaxerxes cel cu mînă lungă Acesta în al 20-lea an al împărăţiei sale a trimis pe Neemia să zidească zidurile Ierusalimului. Darie cel poreclit Notos, a împărăţit ani Xerxes al doilea, a împărăţit luni 2 Logdian - luni 8 Artaxerxes Minimom ţiitorul de minte, ani Artaxerxes Ocus Arses sau Arsamic Iar Darie Codoman a împărăţit, ani Iar în al şaptelea an, de Alexandru biruindu-se, de ai săi fu ucis. Alexandru cel Mare a biruit pe Darie, în anul împărăţiei sale (după hronograful roman) al 6-lea, iar după biruinţă a împărăţit acela ani (Corneliu şi I Mac. 1) Şi de toţi anii împărăţiei lui au fost 12. Iar cel rusesc Sinopsis scrie, cum că Alexandru mai înainte de a birui pe Darie şi de a sfărîma împărăţia persească, a împărăţit ani 11. Iar după stricarea împărăţiei perseşti a împărăţit, ani După moartea lui Alexandru, voievozii lui şi-au împărţit loruşi împărăţia lui şi îşi puseră pe sineşi coroane, fiecare pe partea cea hotărîtă luişi, împărăţiră ei şi fiii lor după dînşii ani mulţi (I Mac. 1) împăraţii egipteni Ptolemeu cel cu porecla Leis, după moartea lui Alexandru, îndată a luat Egiptul şi a împărăţit în el, ani 42 42 Alţii scriu, ani 44 De la acei Ptolemeu, şi ceilalţi împăraţi egipteni începură a se numi Ptolemei, precum de demult faraoni se numeau Ptolemeu Filadelfos, adică de frate iubitor, ani 38 38 Alţii zic 47. Acesta a rugat pe Eleazar Arhiereul Ierusalimului, să trimită la el prea înţelepţi bărbaţi, şi primi el 72 de bărbaţi, care îi tălmăciră lui Sfînta Scriptură, din evreieştile Biblii, pe limba grecească. „Ptolemeu Everglietul" 25 26 „Ptolemeu Filopator" 29 17 „Ptolemeu Epifanis" ani, şi luni 6 17 23 „Ptolemeu Filometor" 10 35 „Ptolemeu Fiscon" frate lui Filometor 8 26 După aceasta în hronografele ruseşti se pun împăraţii ca şi cum Egipteni, însă nu-s egipteni, ci Sirieni, care în Antiohia cea mare au împărăţit şi luaseră Ierusalimul de la egipteana stăpînire întru a lor putere. Pentru că între Egipt şi Siria fiind Ierusalimul, ca o pricină era în mijloc în războaiele cele dese ale împăraţilor egipteni, alteori cei sirieni împăraţi stăpîneau Ierusalimul, cu război unul de la altul apucîndu-l. Deci după cei ce înainte s-au zis egipteni Ptolemei, împăraţii sirieni, care au stăpînit Ierusalimul, în hronografele ruseşti ca şi cum egipteni se pun aceştia: împăraţii egipteni HRONOGRAFII RUS ROMA EŞTI NI (I Mac. 3): Seleuc fiul lui Antioh celui 20 12 15 12 mare, a stăpînit Ierusalimul, ani Acesta a trimis pe Eliodor să jefuiască Biserica Ierusalimului, care şi bătut fu de îngeri. (II Mac. 6): Antioh, cel cu porecla Epifanie, adică strălucit fratele lui Seleuc, a stăpînit ani Acela a muncit pe Eleazar bătrînul şi pe Solomonia cu fiii ei şapte Macabei. Antioh fiul lui, ani 23 2 Aceşti trei împăraţi ai Siriei care stăpîniră Ierusalimul în hronografele romane, nu între cei egipteni ci între cei sirieni împăraţi, in osebit catalog se pun. 16 10 8 Iarăşi se încep egiptenii împăraţi: Ptolemeu, cel cu porecla Laturie, acelaşi şi Sotir şi se izgoni din împărăţie, ani Ptolemeu, ce se numea Alexandru, ani Iarăşi Ptolemeu Laturie, la tron întorcîndu-se, a împărăţit ani Pe aceşti doi Ptolemei hronografele ruseşti nu-i pomenesc, ci numai cele romane. 30 30 Ptolemeu ce se numea Avlitis, a împărăţit, ani Acesta a născut pe Cleopatra împărăteasa. Ptolemeu ce se numea Dionisie, 16 5 mic copil după tată rămînînd, a împărăţit cu sora sa Cleopatra, ani Cleopatra după fratele său, singură 22 17 a împărăţit, ani ' 1 Cu fratele său a fost ani 5, singură 17, de toţi anii împărăţiei ei au fost 22, aşa numără cei romani. Aceasta biruindu-se de August Cezarul, s-a 28 omorît pe sine prin muşcare de aspidă, că o aspidă vie la ţîţele ei a pus-o şi a murit. August cezarul Romei, în al 14-lea an, al împărăţiei sale, pe Cleopatra biruind şi egipteana stăpînire-împărăţie surpînd s-a făcut singur stăpînitor al lumii, şi a împărăţit după biruirea Cleopatrei pînă la Naşterea lui Hristos ani Hristos S-a născut la 42 de ani ai împărăţiei lui August, care era al 28-lea de la biruirea Cleopatrei. Altă numărare de ani 58
De la sfîrşitul celor 70 de ani ai robiei ce a fost în Babilon jidovilor, pînă la Naşterea lui Hristos, după anii domnilor şi al povăţuitorilor jidoveşti. Zorobabel cel din seminţia lui David, slobozindu-se din Babilon, cu mulţime de popor evreiesc la Ierusalim, domn s-a făcut la evrei, ani („Belarmin şi Astedii" ani 32) Resa cel cu porecla Mosola, fiul lui Zorobabel („Belarmin şi Asterii" ani 46) loan fiul lui Resin povăţuitor fu ani („Belarmin şi Astedii" ani 40) luda cel cu porecla Hircan, cel întîi cu acel nume, ani (Astedii, ani 31) în zilele acestuia, Alexandru cel Mare l-a biruit pe Darie, losif cel întîi, ani Alexandru cel Mare se făcu monarh. Şimei Abnerul, povăţuitor iudeilor, ani Maat Asar, ani Haghei Arfaxad, povăţuitor a fost iudeilor, ani în zilele acestuia s-au trimis 72 bărbaţi înţelepţi, de Eleazar Arhiereul, la Ptolemeu Filadelful împăratul Egiptului, ca să tălmăcească Sfînta Scriptură din limba evreiască în cea grecească. Eslim, care şi Agae Elie, ani Naum Maslov, ani Amos Sirah, ani Matatie Siloa, ani losif cel mai tînăr, ce s-a poreclit Arsis Isus al lui Sirah a fost în anii aceia lanne Hircan („Belarmin şi Astedii" ani 17) Acesta era cel de pe urmă voievod al Iudeilor în Ierusalim, din neamul lui David şi avînd război cu Antioh împăratul Siriei, cel cu porecla Epifanis, s-a omorît de el. După sfîrşitul lui lanne cel de pe urmă voievod, nu era povăţuitor între iudei nu puţină vreme, şi multă alungare şi tiranie le era asupra de la Antioh, şi Arhiereii răpeau stăpînirea unul de la altul cu plată şi cu sila. Şi erau tulburări şi zarve mari în Ierusalim, pînă ce i-a ridicat Dumnezeu pe acei bărbaţi viteji, din neamul leviţilor, care se numeau Macabei; aceia cu armele au izbăvit pe iudei din mîinile şi de sub jugul tiraniei. Macabeii RO MANI HRONOGR AFII R USE ŞTI Matatia Macabeul, povăţuitor şi Arhiereu a fost iudeilor, ani Aceasta este de la Cornelie Alapida în Predoslovie la Cartea Macabeilor. (Alstedii pune 3 ani, şi a murit) luda Macabeul fiul lui Matatia, povăţuitor şi Arhiereu, ani lanatan Macabeul, fratele ludei, povăţuitor şi Arhiereu, ani (Alstedii şi Strateman, ani 18) Simon fratele lui Ionatan şi al ludei, povăţuitor şi Arhiereu, ani (Alţii - 8). ioan Hircan, fiul lui Simon, povăţuitor şi Arhiereu, ani (Aceasta la Carion, Stratem, Belarmin şt Alstedii) (Andrihomii şi Belarmin, ani 26). 6 14 31 în anii aceia s-au sculat între ludei trei eresuri: al Fariseilor, al Saducheilor şi al Essenienilor. Iarăşi împăraţi în Ierusalim Aristobul fiul lui Ioan Hircan, întîiul după robia Babilonului, împărat împreună şi Arhiereu, ani Annie, carele şi Alexandru, frate mai mic al lui Aristobul, a împărăţit ani HRONOGRAF A lăsat după sine doi fii, pe Hircan şi pe Aristobul Alexandra, care şi Soloma se numeşte, femeia lui Anie Alexandru, după bărbat a împărăţit ani Hircan după moartea maică-si a împărăţit 3 luni şi se izgoni de fratele său Aristobul. Aristobul izgonind pe Hircan cel mai mare frate, a împărăţit, ani (Alstedii pune ani 5) A venit Pompei voievodul Romei cu putere de oaste, şi a prins pe Aristobul împăratul Iudeii, cu doi fii ai lui, cu Antioh şi cu Alexandru, şi la Roma i-a trimis, şi a luat Ierusalimul, şi pe toată ludeea a supus-o împărăţiei romane şi birnici i-a făcut. Şi lui Hircan celui mai mare frate al lui Aristobul, stăpînirea Ierusalimului i-a încredinţat. Hircan acum iarăşi sub stăpînirea cea romană a petrecut în împărăţia ce slăbise a Iudeilor, împreună şi în Arhierie, nu ca un împărat stăpînind, ci ca un birnic stăpînindu-se, slujea Cezarului, ani (Alstedii pune 23) Alexandru, fiul lui Aristobul cel mai tînăr, fugind de la romani şi putere adunînd a izgonit din Ierusalim pe unchiul său Hircan, şi petrecu, ani Apoi s-a prins iarăşi de romani şi în Antiohia morţii s-a dat. Iar Antioh cel mai mare fiu al lui Aristobul şi fratele lui Alexandru, cel mai de pe urmă din neamul Macabeilor, împărat al Ierusalimului fu, ani (Alstedii şi Funcţii pun 1 an) Acesta de Irod ucis fiind, a încetat cu totul stăpînirea evreiască (Fac. 49) şi s-a apropiat venirea lui Hristos în trup, după proorocia Sfîntului Patriarh lacob (Fac. |