Ana səhifə

ÎNtocmit, S. C. EcoPoint Management S. R. L


Yüklə 7.97 Mb.
səhifə2/17
tarix24.06.2016
ölçüsü7.97 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17

1.3. Justificarea necesității proiectului



Investiția, răspunde atât unor nevoi locale de dezvoltare economică și de protecție a mediului, dar și unor angajamente luate de către statul român față de Uniunea Europeană și alte organisme internaționale.
Astfel, conform Directivei Europene 2008/98/CE privind deşeurile (noua directivă a deşeurilor) transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, care la Art. 2, aliniatul 2 referitor la deșeurile din construcții și demolări prevede ”să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie si demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare”.
Scopul proiectului este de a reduce cantitatea deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii şi demolări, de creştere a gradului de valorificare şi reciclare a acestora. Pe de altă parte, proiectul are un caracter demonstrativ, cu rol de multiplicare ulterioară a bunelor practici din acest domeniu.
Un alt rezultat indirect al implementării proiectului este generat de înlocuirea materialelor de construcție (pietriș și nisip) furnizate de balastierele din zona județului Buzău cu materialele reciclate din deșeurile provenite din activităţile de construcţii şi demolări (DCD). Astfel, activitatea balastierelor se va diminua.

1.3.1. Situația actuală privind gestionarea deșeurilor supuse tratării în viitoarea instalație

Gestionarea deşeurilor provenind din activităţile de construcţii şi demolări (DCD) nu se realizează încă, în mod eficient nici la nivel naţional şi nici la nivelul ariei administrative a judeţului Buzău.


Cauzele acestei stări de fapt sunt în general comune, respectiv:

• lipsa informării şi a preocupărilor privind protecţia mediului din partea unora dintre operatorii economici în general şi a unora dintre cei din domeniul construcţiilor în particular;

• nerespectarea legislaţiei generale privind gestionarea corectă a deşeurilor, operatorii economici reclamând, în general, necunoaşterea tuturor reglementărilor care fac referire la activitatea lor. În plus, situaţia economică a ultimilor ani a îngreunat şi mai mult unele aspecte legate de asigurarea conformităţii activităţilor economice cu cerinţele legale;

• lipsa unor politici de prevenire a generării de deşeuri din construcţii în fazele de proiectare şi execuţie;

• lipsa unor sisteme locale sau regionale unitare, coordonate, de colectare şi tratare a deşeurilor din construcţii şi demolări;

• valorificarea greoaie a deşeurilor din construcţii şi demolări sau a materialelor rezultate în urma tratării acestora, cauzată pe de o parte de costurile prohibitive legate în special de transport şi pe de altă parte de sistemul restrictiv al normativelor tehnice şi standardelor din domeniul construcţiilor.


Necesitatea investiţiei constă în faptul că autorităţile publice locale au responsabilitatea de a stabili condiţii privind modul de gestionare a deşeurilor atunci când autorizează activităţile de construcţii şi demolări. Se constată faptul că în Judeţul Buzău, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, la momentul actual:

• nu se realizează colectarea separată la sursa a deşeurilor;

• nu sunt dotări pentru colectarea separată şi tratarea acestor deşeuri;

• nu se valorifică fracţiile recuperabile;

• nu a fost încă autorizat nici un depozit pentru eliminarea deșeurilor inerte (depozit de clasă C);

• nu s-au derulat suficiente campanii de informare şi conştientizare a populaţiei


În prezent, atât la nivel național cât și la nivel județean și local, principala modalitate de gestionare a deșeurilor din categoria celor care fac obiectul prezentului proiect (subclasa 17.01 – deșeuri inerte) vizează utilizarea acestora ca material de umplere a excavațiilor (mai rar) și ridicare a cotei topografice a terenurilor destinate viitoarelor construcții (cel mai frecvent). În cele mai multe dintre cazuri, aceste utilizări (care reprezintă dealtfel o metodă de valorificare) nu au fost anterior avizate de autoritățile de reglementare. De asemenea, de regulă, nu sunt notificate către autoritatea publică locală și agenția de mediu cantitatea și tipul de deșeuri eliminate în acest mod.
Prima consecință a acestei practici este lipsa din evidența specifică a unei importante cote de deșeuri din aceste categorii. Ca urmare, în absența înregistrărilor oficiale, controlul fenomenului, atribuirea responsabilităților privind eventuale prejudicii aduse mediului, fiscalizarea serviciilor, devin lucruri greu de realizat.
În zona administrativă a Municipiului Buzău sunt disponibile două amplasamente unde este posibilă tratarea / valorificarea / eliminarea acestor deșeuri în condiții reglementate.
Este vorba despre amplasamentul SC RECICLING CD 2007 SRL unde se desfasoara activitati de colectare si valorificare a deseurilor din constructii si demolari (prelucrare prin concasare a deseurilor) si valorificare a agregatelor reciclate. Amplasata in zona de est a municipiului, instalatia de tratare (concasare /sortare betoane) poate asigura procesarea a cca. 50 t/h material inert. Cea de-a doua opțiune este amplasamentul administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău, în zona de est a orașului, zona Dig apărare râu Buzău, unde se realizează, contra cost, operațiuni de depozitare / umplere.
Mai multe informații privind dimensiunea și implicațiile acestor probleme pot fi găsite pe site-ul proiectului LIFE10ENV/RO/727 “Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău” www.life-dcd.ro , în secțiunea documente.

1.3.2. Fluxul proiectat al materialelor și materiilor prime

Proiectul pilot presupune o abordare eşalonată a problematicii, începând cu implementarea în mod experimental a unui echipament cu capacitate redusă, pe o zonă mai mică de acoperire cu servicii, pentru a putea monitoriza practica, problemele ivite şi face apoi îmbunătăţirile necesare şi replicarea ulterioară a soluţiei de succes la o scara mai largă.


La stabilirea ariei teritoriale optime de implementare a Proiectului Pilot s-au avut in vedere:
1. minimizarea distanţelor de transport pentru generatori; pentru aceasta s-a dimensionat o zonă cu o rază de maxim 30 km faţă de amplasamentul stabilit pentru Instalaţia pilot pentru a reduce costurile cu transportul DCD şi astfel a încuraja acest mod de tratre / valorificare;

2. maximizarea cantităţilor de deseuri din construcţii şi demolări valorificabile; amplasamentul instalației pilot a fost stabilit în vecinătatea centrului de greutate privind generarea acestei categorii de deșeuri;

3. existența unei infrastructuri rutiere corespunzătoare, densitatea și calitatea drumurilor sunt definitorii pentru succesul acestui pilot.
Activitățile desfășurate anterior în cadrul proiectului Life Valorificarea deșeurilor din construcții și demolări în Județul Buzău (VAL CD) au evidențiat centrele de greutate privind generarea deșeurilor CD ca și stadiul actual al răspândirii în teritoriu atât a depozitelor sălbatice a acestor materiale cât și a centrelor potențiale de generare viitoare a acestor materiale.
În evaluările de tip prognoză, pentru DCD generate la nivelul județului Buzău, s-au considerat următoarele elemente de bază:
• rata de generare anuală per capita pentru spațiul urban – 250 kg/an DCD

• rata de generare anuală per capita pentru spațiul rural – 80 kg/an DCD


Cele două valori (sau valorile derivate din ele), trebuie corectate cu factorii privind compoziția medie evaluată pentru aceste categorii de deșeuri.
Tabel 1.1 Tabel centralizator – compoziția indicativă DCD Județul Buzău


Categorie de deşeu

% pondere din total masă

Rural rezidențial

Urban rezidențial

Urban / rural investiții publice

Beton










Beton non armat

6,0

12,0

10,0

Beton armat

1,0

3,0

20,0

Cărămizi și ţiglă

30,0

40,0

40,0

Asfalturi

-

0,2

5,0

Excavări

2,0

2,0

11,0

Hârtie şi carton

0,2

0,5

0,6

Metal (inclusiv cabluri)

0,1

1,2

3,0

Lemn curat

13,0

6,0

2,5

Lemn impregnat (vopsit)

5,0

3,2

1,5

Elemente ceramice de placare interioară și obiecte

0,2

8,5

0,6

Plastic (PVC, PE, PP, PS)

0,3

0,3

0,2

Materiale izolatoare minerale

0,1

0,8

0,3

Gips (inclusiv plăci)

0,1

2,2

2,0

Sticlă

2,0

2,0

0,4

Plăci azbociment

1,0

0,1

0,1

Altele nepericuloase (inclusiv materiale locale – paianta)

38,0

16,0

2,1

Altele periculoase

1,0

2,0

0,7

Zona administrativă acoperita de proiectul pilot (ilustrată în figura de mai jos) cuprinde un număr de 20 de localități rurale și municipiul Buzău. Din punct de vedere al populației potențial deservite, situația se prezintă astfel: cca. 99.285 locuitori îm mediul rural și cca. 131.905 locuitori în zona urbană.


Acestor cifre le corespund cantitățile echivalente de:

• 7.493 tone DCD generate în spațiul rural – din care aproximativ 2.383 tone / an DCD inerte (subclasa 17.01)

• 32.976 tone DCD generate în spațiul urban – din care aproximativ 13.191 tone / an DCD inerte (subclasa 17.01).
Rezultă un total de 15.574 tone /an deșeuri inerte (betoane, amestec beton și cărămizi, deșeuri ceramice) care, potențial, pot constitui inputul instalației pilot. Aceste deșeuri, aparțin categoriei de generare formate din gospodării și lucrări publice, derulate de autoritățile locale.
În primul an de exploatare a instalației, ca urmare a derulării în cadrul proiectului Life Valorificarea deșeurilor din construcții și demolări în Județul Buzău (VAL CD) a campaniei de ridicare din teritoriul mîntregului județ a DCD inerte, identificate în etapa de diagnoză, vor mai fi transportate la instalația pilot minimum 2.012 tone DCD inerte.
Pentru a asigura suficientă flexibilitate în exploatarea instalației pilot, pentru dimensionarea capacităților de lucru s-a considerat realistă considerarea unei cantități anuale de 10.400 tone DCD inerte (beton, zidărie și resturi ceramice) ca aport posibil din partea proiectelor derulate în sectorul privat de investiții (altele decât gospodăriile individuale).

Ca atare, sintetic, proiectul pilot de tratare a DCD inerte presupune:


- o zonă de acoperire de cca. 184.900 ha, cuprinzând un număr total de cca. 231 190 locuitori;

- o capacitate de calcul de tratare anuală a instalației de 27.986 tone/an, respectiv 14 tone/oră;

- o capacitate comercială de tratare (maximă) anuală a instalației de 40.000 tone/an, respectiv 20 tone/oră (maxim 250 zile lucrătoare x 8 ore/zi).
Procurarea echipamantelor și avizarea capacităților de tratare se vor realiza pentru capacitatea anuală de 40.000 tone/an, respectiv tratarea a 20 tone/oră.
Pentru o valoare medie de 28.000 tone/an a cantității de DCD inert la intrarea în instalație, conform practicilor tehnice actuale și corelat cu situația specifică zonei, corespund ca materiale de ieșire din amplasament:

- cca. 21.000 tone de deșeuri mărunțite, sorturi valorificabile

- cca. 6812,5 tone/an material fin, inert, eliminat;

- cca. 173 tone/an metal recuperat și valorificat;

- cca. 12 tone /an deșeuri nepericuloase triate manual din DCD acceptate în instalație și eliminate contra cost la depozitul de clasă B regional;

- cca. 2,5 tone/an deșeuri periculoase triate manual din DCD acceptate în instalația și eliminate contrac cost prin operatori autorizați special.


Figura nr. 1 - Aria de acoperire a Proiectului Pilot



1.3.3. Prevederi legislative aplicabile proiectului în faza de avizare și autorizare

Implementarea proiectului Instalație pilot pentru tratarea deșeurilor din construcții și demolări, în contextul instituțional și administrativ specific, se va realiza pornind de la pachetele legislative aplicabile domeniului, respectiv reglementările specifice cadrului general (respectiv necesitatea, obligațiile, regulile privind performanța de mediu) și cele practicii propriu-zise (organizarea și finanțarea serviciilor publice). Cele două zone de reglementare vin, prima din sfera Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice iar cealaltă din zona de reglementare a serviciilor publice comunale.


Actele de reglementare importante sunt enumerate în continuare.
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/23.06.2006, modificata si completata ulterior, definește deșeul drept orice substanta, preparat sau obiect pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca.
În Capitoul IV Regimul deșeurilor se fac precizări privind următoarele aspecte:

• Gestionarea deseurilor se realizeaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului.

• Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor in scopul eliminarii este interzisa. In cazul valorifcarii, deseurile pot fi introduse numai cu aprobarea guvernului.

• Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente.

• Transportul (intern și international) si tranzitul de deseuri se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica.
Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu completările si modificările ulterioare (abrogată), prevedea :

(1) deșeurile depuse in depozite temporare sau deseurile de la demolarea ori reabilitarea constructiilor sunt tratate si transportate de detinatorii de deseuri, de cei care executa lucrarile de constructie sau de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract.

(2) primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deșeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare si ruta de transport pana la acesta.

(3) producătorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unități autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea si primirea deseurilor de productie, deseurilor menajere, deseurilor de constructie și de la demolări și deșeurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie să se efectueze numai pe baza de contract.


Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor (care transpune Directiva 98/2008/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive) a înlocuit din noiembrie 2011 OUG 78/2000 privind deșeurile. Elementele de noutate introduse prin această lege constau în:

• Reglementeaza incetarea statutului de deșeu (cap.6).

• Stabileste raspunderea extinsa a producatorului (cap.8).

• Introduce noi ținte pentru producători si APL privind gestionarea deșeurilor menajere si asimilabile si a deseurilor din constructii și demolări, ținte ce trebuie atinse pana in anul 2020 (cap.10):

o un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de min. 50% din cantitatea totală de deșeuri menajere și asimilabile generate;

o un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de min. 70% din cantitatea totala de deșeuri nepericuloase din construcții și demolări generate.

• Stabilește ca obligație a producătorilor si a detinatorilor de deseuri colectarea separata cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla (cap.9).

• Stabileste ca obligatie a APL asigurarea colectarii separate a cel putin deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla (cap.10).

• Responsabilitățile in gestionarea deseurilor sunt mai detaliat precizate, atât pentru operatorii economici cât și pentru APL (cap.14).

• Stabilește ca singura modalitate acceptata de gestionare a deseurilor din parcuri si gradini colectarea separata si compostarea (cap.21).

• Stabilește ca responsabilitate a APL colectarea separata a biodeseurilor in vederea compostarii si incurajarea compostarii individuale in gospodarii.

• Introduce situația de derogare de la obligația de autorizare pentru unele operații de gestionare a deșeurilor (cap. 24).

• Introduce obligația de raportare de catre toti operatorii economici a evidentei anuale privind gestiunea deseurilor.

• Implementarea PNGD, PRGD și PJGD se monitorizează continuu. PNGD se evaluează cel puțin o dată la 6 ani, PRGD și PJGD se evaluează o dată la 2 ani și se revizuiesc dacă e cazul.


HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, cu modificarile ulterioare – reprezintă punctul de plecare al mecanismului de planificare in acest sector. Subordonat PNGD au fost elaborate Planurile Regionale si Judetene (PRGD si PJGD) instrumente care la randul lor stau la baza proiectarii sistemelor integrate de gestiune la nivel judetean. Inca din 2010 a fost declansata procedura de revizuire a PNGD, procesul fiind inca in desfasurare.
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deserile, Inclusiv deseurile periculoase care transpune Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificarile ulterioare) de stabilire a unei liste de deseuri, cu modificarile ulterioare – este instrumentul de baza al intregului sector de activitate. Pe langa introducerea Listei cuprinzand codurile de deseuri, este stabilit mecanismul national de pastrare a evidentei generarii / tratarii / valorificarii /eliminarii tuturor categoriilor de deseuri de catre toti operatorii economici din tara. Marele neajuns al acestei reglementari consta in faptul ca nu a fost inca procedurat mecanismul de colectare si procesare al acestor informatii (pana la intrarea in vigoare a Legii 211/2011 operatorii economici aveau obligatia de a raporta modul de gestionare a deseurilor catre APM/ARPM doar la solicitarea acestora).
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile ulterioare care transpune Directiva nr. 99/31/CE privind depozitele de deseuri, cu modificarile ulterioare, clasifica depozitele de deseuri in functie de gradul de periculozitate al acestora (in inerte, nepericuloase sau periculoase) stabilind criterii de amplasare, construire si exploatare pentru acestea.
OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri (transpune Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE) stabileste setul de indicatori , proceduri si teste ce trebuie realizate pentru a stabili gradul de periculozitate al fiecarui deseu.
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile ulterioare si HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei stabilesc conditiile si procedurile ce trebuie urmate pentru a putea efectua transferuri de deseuri catre sau pe teritoriul Romaniei.
OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările si completările ulterioare, impune un obiectiv anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare.
Potrivit prevederilor OUG nr. 196/2005, autoritatea deliberativă a unităţii administrativ teritoriale are obligaţia ca, până la data de 25 ianuarie a anului următor celui pentru care se face raportarea să declare si să plătească contribuţia la Fondul pentru mediu pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzãtoare obiectivului anual calculat şi cantitatea corespunzãtoare obiectivului efectiv realizat.
Deşeurile care sunt incluse în deşeurile municipale se regăsesc în Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile periculoase, aprobată prin HG nr. 856/2002, la poziţia 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat şi la poziţia 15.01 - deşeurile de ambalaje municipale colectate separat.

Deşeurile din construcţii/demolări nu sunt deşeuri municipale potrivit Listei aprobate prin HG nr. 856/2002, acestea fiind clasificate distinct la poziţia 17.


Datele necesare pentru calculul obiectivului care trebuia îndeplinit în anul pentru care se face raportarea sunt:

• cantităţile de deseuri municipale şi asimilabile colectate;

• cantităţile încredinţate spre valorificare energetică, reciclate şi incinerate;

• cantităţile eliminate prin depozitare.


Modul de calcul al contribuţiei se regăseşte în Ordinul ministrului mediului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare.

Unitatea administrativ-teritorială are obligaţia:

• să calculeze îndeplinirea obiectivului anual potrivit metodologiei aprobate prin Ordinul nr. 578/2006, cu modificările si completările ulterioare;

• să depună declaraţia anuală, în baza datelor detinute sau furnizate de către operatorul economic căruia i s-a delegat gestiunea si după caz să plătească sumele datorate către Fondul pentru mediu;

• să plătească, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin activităţi specifice de colectare selectivă şi valorificare.
Legea nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localitatilor cu modificarile si completarile ulterioare este reglementarea de bază a sectorului de activitate.
Legea stabileste ca Serviciul public de salubrizare a localitatilor:

• este serviciu comunitar de utilitati publice;

• se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor administratiei publice locale sau a asociatiilor de dezvoltare comunitara.
Autoritatile administratiei publice locale au competente exclusive in ceea ce priveste infiintarea, organizarea, gestionarea si coordonarea serviciului de salubrizare a localitatilor.

Serviciul public de salubrizare se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populatiei, ale institutiilor publice si ale agentilor economici de pe teritoriul unitatilor administrativ teritoriale.

Organizarea, functionarea si exploatarea serviciului de salubrizare, se face în conditiile prevazute de Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, cât si a legii specifice - Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Indiferent însa de modalitatea de gestiune adoptata, activitatile specifice serviciului de salubrizare se organizeaza si se desfasoara pe baza unui regulament al serviciului si a unui caiet de sarcini, aprobate prin hotarâri ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale sau ale asociatiei de dezvoltare intercomunitara, dupa caz, întocmite în conformitate cu regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare si caietul de sarcini-cadru, elaborate si aprobate de A.N.R.S.C.
Serviciul de salubrizare cuprinde urmatoarele activitati:

a) precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special;

b) sortarea deseurilor municipale;

c) organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor;

d) depozitarea controlata a deseurilor municipale;

e) înfiintarea depozitelor de deseuri si administrarea acestora;

f) maturatul, spalatul, stropirea si întretinerea cailor publice;

g) curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea în functiune a acestora pe timp de polei sau de înghet;

h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora unitatilor de ecarisaj;

i) colectarea, transportul, depozitarea si valorificarea deseurilor voluminoase provenite de la populatie, institutii publice si agenti economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deseuri de echipamente electrice si electronice etc.);

j) colectarea, transportul si neutralizarea deseurilor animaliere provenite din gospodariile populatiei;

k) colectarea, transportul, sortarea, valorificarea si eliminarea deseurilor provenite din gospodariile populatiei, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara a locuintelor/apartamentelor proprietate individuala;

l) dezinsectia, dezinfectia si deratizarea;
Ordinul presedintelui ANRSCUP nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor stabileste:

• tarifele prestate pentru serviciul de salubrizare sunt fundamentate de catre operatorii economici ai serviciului si aprobate de autoritatile administratiei publice locale;

• modificarea tarifelor se face pe baza unui memoriu tehnico-economic prin care se justifica oportunitatea modificarii acestora;

• la stabilirea tarifelor se iau in calcul doar anumite tipuri de cheltuieli prevazute de actul normativ si se trece si o cota de profit.


Ordin al presedintelui ANRSUP nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului - cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor:

• aprobă Contractul cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților;

• sunt stipulate drepturile și obligațiile operatorilor economici care prestează serviciul de salubrizare și ale utilizatorilor acestui serviciu.
Pornind de la interpretarea textelor legislative enumerate mai sus, și corelat cu prevederile Legii 50/1991 privind Autorizarea în construcții (cu modificările și completările ulterioare), diagrama responsabilităților generatorilor de DCD (de orice tip, nu numai DCD din subclasa care face obiectul Instalației Pilot) prezintă o zonă de demarcație, în funcție de categoria de generare: cu sau fără autorizație de construire/demolare.
Figura 2, de mai jos, ilustrează sintetic această situație, ieșind în evidență responsabilitatea autorităților publice în asigurarea minimală a conformității serviciilor publice de salubritate cu cerințele legale aplicabile gestionării DCD pentru populație.
Pe de altă parte, apare evident faptul că, pentru marile șantiere, indiferent dacă acestea sunt din domeniul public sau investiții private, soluțiile de tratare și eliminare / valorificare trebuie să vină din zona operatorilor economici.
canvas 2541

Figura nr. 2 - Diagrama responsabilităților în gestionarea DCD



1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©atelim.com 2016
rəhbərliyinə müraciət