Ana səhifə

ÎNtocmit, S. C. EcoPoint Management S. R. L


Yüklə 7.97 Mb.
səhifə17/17
tarix24.06.2016
ölçüsü7.97 Mb.
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   17

Capitolul 10IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI CU ALTE PROIECTE

10.1. Relația cu alte proiecte existente sau planificate

Implementarea proiectului Instalație pilot pentru tratarea deșeurilor din construcții și demolări se va realiza în paralel și corelat cu alte proiecte din sectorul exploatării agregatelor minerale (desfășurate în vecinătate) și cel al gestionării deșeurilor, respectiv Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Buzău - proiect în pregătire, propus spre finanțare prin POS Mediu.




Figura nr. 4 - Proiecte și activități învecinate


Inter-relațiile dintre aceste proiecte și elementele care au fost avute în vedere la proiectarea amenajărilor instalației, constau în:
- Amplasarea în sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate ROSCI 00103 Lunca Buzăului;

- Vecinătatea imediată a unei activități apropiate ca profil (sortarea agregatelor minerale în instalația aparținând Casei de vinuri Zorești) și implicit utilizarea aceluiași drum de acces către DN 10;

- Apariția și dezvoltarea unui nou trup de locuințe izolate, situat în lungul drumului de acces din amplasament către DN 10;

- Posibilitatea tratării și valorificării locale, eficiente a deșeurilor DCD inerte, istorice, existente încă pe terenurile din apropiere care vor fi supuse excavărilor;

- Implementarea unui sistem unitar de management, coordonat de ADI Buzău, privind deșeurile din construcții și demolări generate de populație și luarea în considerare a acestei instalații pilot în proiectarea fluxurilor de deșeuri din Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor viitor.
În cuprinsul prezentei documentații, toate aspectele privind integrarea platformei instalației pilot de tratare DCD în ansamblul de activități / proiecte / folosințe de teren din zonă au fost luate în considerare. Cu alte cuvinte, toate elementele de interes privind construirea, exploatarea, întreținerea au fost internalizate, unificându-se toate problemele legate de surse de poluanți și impact cumulativ al exploatării instalației.


Capitolul 11MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

11.1. Protecția calității apei


Tehnologia de tratare mecanică a DCD inerte nu necesită utilizarea apei. Apa este utilizată pe amplasament în scopuri legate de igienă și control al emisiilor de praf.
Alimentarea cu apă (pentru folosințe sanitare şi industriale) va fi asigurată din sursa proprie existentă pe amplasament ce va fi reabilitată (foraj de mică adâncime).
În perioada de construcţie a obiectivului, apa va fi utilizată pentru activităţi specifice (stropirea cu apă a platformei de lucru şi a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii), precum şi în scopuri igienico – sanitare. Consumul de apă va fi redus și va fi asigurat utilizând aprovizionarea cu cisterne.
În perioada de funcţionare a obiectivului, apa va avea utilizări diferite:

  • apă potabilă pentru personalul angajat în cadrul obiectivului (va fi asigurată pe bază de contract, de către un furnizor autorizat);

  • apă pentru necesităţile igienico – sanitare ale personalului angajat;

  • apă pentru controlul emisiilor de praf la concasor;

  • apă pentru întreţinerea spaţiilor adiacente – zona verde și periodic stropirea drumului de acces (până la modernizarea acestuia).


Etapa de construcţie

Apa va avea o utilizare limitată în perioada de construcţie, deoarece cea mai mare parte a materialelor de construcţie vor fi preparate în afara amplasamentelor. Apa utilizată în cadrul amplasamentului pentru prepararea unor materiale de construcţie va fi înglobată în acestea. Din această activitate nu vor rezulta ape uzate.


Apele uzate rezultate din activităţile igienico-sanitare ale personalului vor fi ape uzate de tip fecaloid-menajer. În acest sens, pentru organizarea de şantier se propune utilizarea toaletelor ecologice și încheierea unui contract de întreținere a acestora pe durata șantierului.
Etapa de operare
Colectarea apelor uzate/impurificate se va realiza după cum urmează:


  • Apele uzate rezultate din toate activitățile ce se vor desfășura în clădirea administrativă (dușuri, chiuvete) vor fi descărcate în rețeaua de ape uzate comună amplasamentului la care este deja branșată clădirea. Prin intermediul rețelei de canalizare din incintă aceste ape ajung în bazinul vidanjabil cu capacitatea de 105 m3.

  • Apele uzate rezultate de la spălarea / igienizarea vehiculelor de transport, vor fi trecute în prealabil printr-un separator de hidrocarburi iar apoi vor fi descărcate în bazinul vidanjabil cu capacitatea de 105 m3

  • Apele uzate din categoria igienizărilor de platforme sau pluviale colectate pe platforme vor fi colectate de rețeaua de rigole pluviale și conduse către bazinul de colectare vidanjabil de 105 m3

  • Toaletele ecologice vor fi întreținute, pe bază de contract de o firmă specializată.

Debitele totale de apă uzată colectate de rețelele de canalizare corespund cerinței de apă, minus pierderile prin evaporare, respectiv:


Debitul de ape uzate evacuate zilnic în bazinul vidanjabil (debite specifice de calcul):

Qzi.med = 0,011 l/s = 0,04 m3/h = 0,98 m3/zi

La acest debit se adaugă aportul pluvial drenat de pe platforme, respectiv 0,57 m3/zi debit mediu.


Ploaia de calcul luată în considerare este de 50 l/m2/h, bazinul de colectare al apelor uzate asigurând preluarea debitului drenat în orice condiții de exploatare.
Exceptând suprafețele drenate, toată apa pluvială căzută pe restul amplasamentului, inclusiv pe acoperișurile construcțiilor, se va infiltra în zona verde a incintei.
Din punct de vedere al calității apelor colectate în bazinul vidanjabil, se face precizarea că, acestea corespund categoriei generice de ape gri, respectiv ape relativ curate care, cel puțin teoretic ar putea fi utilizate ca ape de irigat. Aceasta, deoarece, efluentul fecaloid este colectat separat pe amplasament.
Până la clarificarea și documentarea prin teste de laborator a proprietăților acestor ape, respectiv după punerea în exploatare, soluția de evacuare a acestor ape va fi vidanjarea și descărcarea lor într-o stație de epurare autorizată.

11.2. Protecția calității aerului


Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare vor fi atât tehnice, cât şi operaţionale şi vor consta în:

  • folosirea de utilaje de construcţie moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaţia în vigoare;

  • reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul echipamentelor şi al materialelor;

  • stropirea cu apă a deşeurilor de construcţie depozitate temporar în amplasament, în perioadele lipsite de precipitaţii;

  • diminuarea la minimum a înălţimii de descărcare a materialelor care pot genera emisii de particule;

  • utilizarea de betoane preparate în staţii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de construcţie pulverulente în amplasament;

  • curăţarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;

  • oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate.

Se apreciază că în perioada de construcţie nivelurile concentraţiilor de poluanţi în perimetrele cu receptori sensibili nu vor fi influențate de activitățile desfășurate pe amplasamentul șantierului stației de epurare și se vor situa cu mult sub valorile limită, valorile ținta și nivelurile critice prevazute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și concentrațiile maxime admisibile pentru particule totale în suspensie (TSP) prevăzute de STAS nr. 12574/1987.



11.3. Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor


Având în vedere durata limitată de timp a fazei de construcţie şi montaj a echipamentelor, amplasarea instalaţiei la distanțe apreciabile faţă de zonele locuite cele mai apropiate, impactul zgomotului asupra receptorilor va fi nesemnificativ.
Echipamentul de bază – concasorul, sursa principală de zgomot pe amplasament, va fi dispus central, astfel încât obiectele construite, grămezile de materiale brute sau prelucrate să constituie ecrane în calea de propagare a zgomotului.
Activitatea, ce se va desfăşura în cadrul noii investiţii, nu va constitui o sursă de poluare fonică în zonă.

11.4. Protecția împotriva radiațiilor


În cadrul instalației nu se vor utiliza sau manevra surse radioactive, nici în etapa de construcţie şi nici în etapa de funcţionare.
Amprenta datorată radiației termice (ca urmare a funcționării motoarelor) este nesemnificativă.

11.5. Protecția solului și subsolului


Măsurile de protecţie a solului şi subsolului în etapa de construcţie/montaj vor consta din:

  • verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor;

  • alimentarea cu carburanţi a utilajelor se va efectua sub supraveghere;

  • schimbarea uleiului utilajelor în unităţi specializate şi nu pe amplasament;

  • impunerea către furnizorii de materiale de construcţie a utilizării de vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic;

  • depozitarea temporară a deşeurilor de construcţie pe platforme protejate, special amenajate;

  • colectarea deşeurilor de tip menajer în punctele special amenajate din cadrul platformei;

  • valorificarea deşeurilor inerte din construcţie la reabilitarea drumurilor de acces către amplasament

  • deșeurile nepericuloase sau periculoase rezultate din aceste activități vor fi colectate în punctele și recipienții dedicați și eliminate ulterior prin operatori autorizați.

Se apreciază că prin implementarea acestor măsuri în etapa de construcţie, posibilitatea de poluare a solului sau a subsolului este redusă.


Măsurile de protecţie a solului şi subsolului în etapa de funcţionare vor fi:

  • stocarea materialelor pe platforme betonate, cu capacitate de preluare integrală a eventualelor scurgeri accidentale;

  • managementul deşeurilor conform cerinţelor legale.

Un Plan de Management de Mediu operațional va fi pus la dispoziția Operatorului instalației, ca anexă a regulamentului de exploatare al instalației.



11.6. Protecția ecosistemelor terestre și acvatice


Nu este cazul întrucât instalația se va amplasa într-un perimtru agro-industrial, puternic antropizată, unde nu se găsesc elemente de floră și faună de interes special.

11.7. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public


Instalația tratare DCD va fi amplasată în extravilan, la cca. 300 m de cel mai apropiat grup de locuințe, în vecinătatea unei stații de sortare a agregatelor minerale.
Nu sunt considerate necesare alte lucrări de protejare a zonelor rezidențiale sau a altor obiective publice. Asigurarea de către municipalitate a unei stări corespunzătoare infrastructurii rutiere va conduce la o mai bună utilizare a amplasamentului.

11.8. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Implementarea proiectului care face obiectul prezentei solicitări de avizare va implica si desfășurarea unor activități periodice privind urmărirea calității factorilor de mediu în zona amplasamentului.


A fost propusă următoarea schemă de monitorizare a mediului:

  • Apele subterane – în forajul de exploatare existent, lunar se vor executa măsurări ale nivelului iar semestrial recoltări de probe și determinări privind: pH, reziduu fix, CCOMn, amoniu, azotati, azotiti, azot total, fosfor, potasiu, sodiu

  • Emisii atmosferice – vor fi păstrate evidențe ale consumurilor de carburant per utilaj și perioade de lucru, anual va fi realizată o modelare a dispersiei poluanților atmosferici pe baza datelor reprezentative (corelat cu producția realizată). În funcție de rezultate se va acționa în consecință, sub coordonarea APM Buzău.

  • Zgomot – semestrial se vor determina în trei puncte perimetrale nivelurile de zgomot

  • Vor fi păstrate evidenţele privind gestionarea deşeurilor conform prevederilor reglementărilor în vigoare (Legea 211/2011 și HG 856 / 2002 cu modificările ulterioare).

  • Consumurile lunare de carburant vor fi înregistrate.

  • Consumul de apă va fi monitorizat lunar.

  • Calitatea și cantitatea apei vidanjate va fi urmărită în conformitate cu cerințele Operatorului Regional.



Capitolul 12METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, în conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.


Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desfăşurată în zona de extracţie a agregatelor.
În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali. Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren.
Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode

cantitative.
Metoda observaţiei comportă două aspecte:

o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată: pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul vegetaţiei;



  • pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme;

  • pentru speciile de pești – electrofishing.


Habitate şi plante
Identificarea tipurilor de habitate se realizează pe baza tipului de vegetaţie. La rândul său tipul de vegetaţie fiind definit in funcţie de speciile dominante sau tipurile de comunitatea vegetale dominante. Dominanţa este variabila care exprimă influenţa unei specii faţă de celelalte specii. În cazul comunităţilor vegetale ierboase, dominanţa este apreciată în funcţie de gradul de acoperire, ea este definită ca proiecţia pe sol a părţilor aeriene ale tuturor indivizilor unei specii din comunitate. Acesta se poate determina riguros cu ajutorul cadrului-reţea (ramă metrică) prin numărarea subdiviziunilor cadrului-reţea în care sunt prezenţi indivizi din specia a cărei frecvenţă-abundenţă dorim să o stabilim. Dacă numărul subunităţilor ramei metrice este de 100, atunci valoarea acestui indice se poate exprima direct procentual. Speciile dominante se stabilesc pe baza valorilor indicelui frecvenţă-abundenţă ( indicele Braun-Blanquet).
Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.
Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală.
Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare.
În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.
Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor. Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD) şi frecvenţa locală.
Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de laborator.
În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale anului pentru a

identifica specii în diferite faze fenologice.


În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit conspectul florei

vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.


Pentru evaluarea starii de conservare se va tine cont si de criteriile incluse in tabelele de evaluare a starii favorabile de conservare disponibile, pentru unele specii, pe pagina web a Ministerului Mediului si Padurilor la adresa: http://www.mmediu.ro/protectia_naturii /protectia_naturii.htm

ÎNTOCMIT,
S.C. EcoPoint Management S.R.L.

1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   17


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©atelim.com 2016
rəhbərliyinə müraciət