ÎNtocmit, S. C. EcoPoint Management S. R. L
|
|  Yüklə 7.97 Mb.
|
8.7. Obiectivele de conservare a ROSCI 0103 Lunca BuzăuluiBaza legislativă pentru înfiinţarea reţelei Natura 2000 o constituie Directivele 79/409/EC („Directiva Păsări”) şi 92/43/EEC („Directiva Habitate”). Conform Directivei Habitate, scopul reţelei Natura 2000 este de a stabili un „statut de conservare favorabil” pentru habitatele şi speciile considerate a fi de interes comunitar. La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reţelei Natura 2000 îl reprezintă două directive ale Comisiei Europene: Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Păsări” (adoptată la 2 aprilie 1979) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Habitate” (adoptată la 21 mai 1992). Aceste directive conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile de habitate care fac obiectul Reţelei Natura 2000. Pentru România, autoritatea responsabilă pentru implementarea Reţelei Natura 2000 este Guvernul României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, conform obligaţiilor asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Capitolul 22 Mediu, sectorul protecţia naturii. Din punct de vedere legal, cele două directive europene au fost transpuse iniţial în legislaţia românească prin Legea 462/2001, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Ulterior, au fost promulgate H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi O.M. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru siturile de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În luna iunie a anului 2007 a fost promulgată Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice care, în comparaţie cu actele anterioare, conţine prevederi mai detaliate referitoare atât la constituirea reţelei Natura 2000 cât şi la administrarea siturilor şi exercitarea controlului aplicării reglementărilor legale instituite pentru acestea (preluat după Stănciou & al, 2008; Pop & Florescu 2008). Nu există un plan de management al Sitului de Importanţă Comunitară Lunca Buzăului astfel încât nu sunt stabilite obiective specifice de conservare pentru acest sit Natura 2000. Situl Natura 2000 ROSCI 0103 Lunca Buzăului este în custodia Universităţii Ecologice din Bucureşti. 8.8. Descrierea stării actuale de conservare a ROSCI 0103 Lunca BuzăuluiStarea de conservare a ROSCI 0103 Lunca Buzăului este foarte diferită în funcţie de zonă. Deşi în zona de implementare a proiectului nu există habitate de interes comunitar, au fost identificate cu ocazia deplasării în teren tufărişuri de Tamarix ramosissima şi Hippophae rhamnoides prezente izolat. În zona de implementare a proiectului instalației pilot pentru tratarea deșeurilor din construcții și demolări au fost identificate habitate de interes comunitar aflate în stare bună de conservare. Depozitarea deşeurilor în lunca râului Buzău este o practică foarte răspândită de-a lungul întregii albii, diferă din zona submontană către cea de şes doar compoziţia acestor deşeuri de la gunoi de grajd, rumeguş şi resturi din construcţii în zona submontană la o compoziţie mult mai variată în aval de Buzău (ambalaje, diferite resturi din gospodării, ambalaje metalice, etc.). 
  
Deşeuri depozitate în zona Chirlești  
Deşeuri depozitate pe grinduri de aluviuni în albia râului Bâsca Chiojdului Deşeuri depozitate în habitate de zone umede amonte de Pârscov   Deşeuri depozitate la nivelul teraselor în zona
Viperești Deşeuri depozitate la nivelul albiei minore - Săpoca
  
Deşeuri depozitate la nivelul albiei minore – Vadu Pașii Deșeuri depuse în decivități inundate ale teraselor râului Buzău– Vernești 
Deşeuri depozitate la nivelul teraselor aval de orașul Buzău Suprafeţele ocupate de deşeurile depozitate ilegal sunt răspândite pe toată suprafaţa ariei naturale protejate ROSCI 0103 Lunca Buzăului, atât în albia minoră cât și la nivelul teraselor. În albia minoră se realizează lucrări de decolmatare şi reprofilare a albiei deoarece râul transportă o cantitate mare de aluviuni iar albia sa este meandrată, acestea se depun formând coturi care determină eroziunea malului opus. Evoluţia acestor malurilor râului Buzău poate urma două direcţii:
Eroziune a malului râului Buzău ca urmare a comatării albiei – extravilan Gălbinași Deversări de ape neepurate sau insuficient epurate – zona Nehoiu, Patârlagele.  Deversare cu miros fetid în dreptul localității Pătârlagele
Previziunile privind evoluţia stării de conservare a sitului de importanţă comunitară Lunca Buzăului prin prisma schimbărilor care pot apărea datorită factorilor antropice sunt foarte variate în funcţie de zonă şi natura factorilor care acţionează:
Evoluţia stării de conservare depinde de direcţia în care acţionează factorul antropic şi de gradul de respectare a măsurilor impuse prin acordurile şi autorizaţiile de mediu. Ţinând cont de aceste exemple complet opuse nu se poate aprecia cum va evolua pe terme lung starea de conservare a sitului Natura 2000 Lunca Buzăului. Exemple negative  
Turme de oi care păşunează în zone cu tufărişuri de cătină roşie - habitate protejate Emerald. De asemenea în aceleaşi zone depozite de refuz de ciur şi şlam de la staţiile de sortare Exemple pozitive Amenajarea piscicolă din apropierea staţiei de sortare Lafarge – exemplu prin habitatele stabilite în această zonă (foto) – prezintă suprafeţe întinse de stufăriş locuri ideale pentru o serie de specii de zone umede enumerate în formularul standard Natura 2000 pentru situl Lunca Buzăului.  
Iazuri piscicole amenajate ca urmare a exploatării agregatelor minerale din terasă |
