Ana səhifə

Legea apiculturii


Yüklə 117.5 Kb.
tarix27.06.2016
ölçüsü117.5 Kb.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI


LEGEA APICULTURII

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1. Obiectul legii

Obiectul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor apicultorilor precum şi a sancţiunilor şi contravenţiilor.


Art. 2. Definiţii:

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele definiţii:



  1. apicultura - ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor şi polenizarea florei entomofile; ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, reproducţie, ameliorare şi exploatare a albinelor melifere;

  2. produse apicole - sunt produsele obţinute în familia de albine ca rezultat al activităţii lor, sub denumirea de miere de albine, polen, păstură, lăptişor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;

  3. apicultor - persoană care practică apicultura şi care deţine, creşte sau exploatează familii de albine;

  4. stup - echipament apicol, respectiv fundul, corpul, podişorul, capacul, diafragmele şi ramele, care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare, dar se foloseşte şi pentru transportul în vederea valorificării culesurilor de producţie;

  5. familie de albine - unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă sau regină şi trântori şi care este adăpostită într-un stup;

  6. roi artificial pe faguri - unitatea biologică alcătuită din câteva rame (în general 3 – 5) cu puiet în toate stadiile de dezvoltare şi provizii de hrană, albina de pe rame şi o matcă împerecheată;

  7. roi la pachet - unitatea biologică alcătuită în general din 1,5 – 2 kg albină tânără însoţită de o matcă împerecheată şi nu cuprinde faguri;

  8. matcă sau regină - singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se împerecheze şi să depună ouă fecundate;

  9. trântor - individ (albină) mascul apt pentru împerechere cu matca sau regina;

  10. stupină/exploataţie apicolă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi pe un teritoriu compact împreună cu construcţiile şi/sau utilajele necesare pentru desfăşurarea activităţii de apicultură;

  11. vatră de stupină - locul de amplasare a unei stupine staţionară/permanentă sau temporară/pastorală;

  12. stupină staţionară sau permanentă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi de obicei în locul unde albinele iernează;

  13. stupină temporară sau pastorală - totalitatea stupilor cu familii de albine transportaţi şi amplasaţi temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutaţi ulterior în alt loc;

  14. plante sau floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;

  15. bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate, existentă pe o anumită suprafaţă de teren, care produce nectar şi polen ce servesc drept sursă naturală de hrană pentru albine;

  16. polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;

  17. stupăritul pastoral sau transhumanţa - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare sau pastorale în cursul unui an;

  18. stupăritul staţionar sau permanent - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care apicultorul îşi menţine stupina pe vatra de stupină staţionară sau permanentă, atât în toată perioada activă a albinelor, cât şi în perioada de iernare;

  19. rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;

  20. familie de albine de elită - familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective;

  21. stupină de elită - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” în creşterea familiilor de albine de elită;

  22. stupină de multiplicare - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru multiplicarea materialul genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;

  23. carnetul stupinei - document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol.


Capitolul  II :  Drepturile apicultorilor:

Art. 3. Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică care respectă legislaţia în domeniu.
Art. 4. Apicultorii pot înfiinţa ferme de elită sau ferme de multiplicare a materialului genetic, conform legislaţiei în domeniu.
Art. 5. Apicultorii pot participa la programe de formare profesională organizate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” sau de alţi furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.

Art. 6. (1) Apicultorul poate să solicite, în scris, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regiilor autonome cu profil agricol sau silvic, atribuirea de vatră de stupină staţionară/permanentă în localitatea de domiciliu sau atribuirea de vatră de stupină temporară/pastorală în alte localităţi.

(2) Suprafeţele de teren se atribuie de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de către regiile autonome cu profil agricol sau silvic, pentru vatră de stupină, în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.



(3) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.

Art. 7. Până la data de 15 martie a fiecărui an, consiliul local, precum şi regiile autonome cu profil agricol sau silvic, inventariză baza meliferă existentă pe teritoriul acestora în vederea comunicării şi repartizării suprafeţelor melifere către apicultorii care doresc să se deplaseze în pastoral.
Art. 8. Consiliul local trebuie să anunţe, în scris sau telefonic, apicultorii care au vatră de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puţin 3 zile înaintea efectuării de către deţinătorii de terenuri agricole a tratamentelor cu substanţe chimice în vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine.
Capitolul  III :  Obligaţiile apicultorilor:
Art. 9.(1) Apicultorul este obligat să:

  1. înscrie familiile de albine în registrul agricol, conform legislaţiei în domeniu;

  2. înregistreze/autorizeze stupina la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei în domeniu;

  3. deţină şi să completeze permanent carnetul de stupină, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;

  4. aibă stupii identificaţi de către formele asociative de profil legal constituite, în Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, conform legislaţiei în domeniu;

  5. trateze cu medicamente familiile de albine deţinute;

  6. anunţe, în scris, în maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupină, consiliul local pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral şi să menţioneze locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine, precum şi datele de contact pentru a putea fi înştiinţat, la timp, în cazul unor tratamente cu substanţe chimice la culturile agricole;

  7. amplaseze panoul de identificare a stupinei pe care vor fi trecute următoarele date: numele apicultorului, adresa vetrei permanente, numărul de stupi şi numărul de înregistrare/autorizare sanitară veterinară acordat de Direcţia judeţeană sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentară;

  8. să respecte distanţa dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din păduri şi de minimum 300 m la culturile agricole;

  9. nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine şi sursa de cules.

(2) Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după cum urmează:

    • salcâm: 15-30 de familii de albine/hectar;

    • tei: 10-15 familii de albine/hectar;

    • floarea-soarelui: 1-2 familii de albine/hectar;

    • pomi fructiferi: 2-3 familii de albine/hectar;

    • rapiţă sau muştar: 2-3 familii de albine/hectar;

    • leguminoase perene: 4-6 familii de albine/hectar;

    • plante medicinale şi aromatice: 3-4 familii de albine/hectar;

    • zmeuriş: 3-5 familii de albine/hectar.


Art. 10. (1) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 15 m faţă de instituţii şcolare, spitale, ferme zootehnice, căi ferate, drumuri publice sau hotare ale proprietăţilor din domeniul public sau domeniul privat aflate în intravilan.

(2) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (1) este mai mică de 15 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.

(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), nu este limitat.

(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului ori pentru prezenţa roiurilor ca urmare a instinctului de înmulţire, pe diverse proprietăţi, vii, livezi, precum şi pentru folosirea de către albine a sucurilor dulci din bobiţele strugurilor sau din alte fructe, deoarece spargerea acestora nu poate fi provocată de albine datorită particularităţilor aparatului bucal al acestora.



CAPITOLUL IV: Ameliorarea familiilor de albine:

Art. 11.(1) Formele asociative apicole, legal constituite, care aplică programe de ameliorare, depun o cerere la autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, în vederea înfiinţării şi autorizării stupinelor de elită sau de multiplicare prin lucrari de ameliorare, reproducţie şi selecţie.

(2) Condiţiile autorizării prevăzute la alin.(1) sunt:

  1. să deţină peste 1.000 familii de albine;

  2. depun programul de ameliorare care cuprinde scopul, obiectivele, criteriile şi tehnologia de ameliorare a familiilor de albine;

(3) Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” elaborează, în termen de 45 de zile de la data publicării prezentei legi, metodologia de autorizare a stupinelor de elită sau de multiplicare şi se aprobă prin decizia directorului general.
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 12.(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, si se sancţionează după cum urmează:


    1. avertisment sau amendă de 100 lei, în cazul neînscrierii familiilor de albine în registrul agricol de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 200 lei, în cazul neînscrierii familiilor de albine în registrul agricol de către persoanele juridice;

    2. a)cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei (RON):a) cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.500 lei (RON), în cazul faptelor săvârşite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 7.500 lei (RON), în cazul faptelor săvârşite de persoanele juridice:(la data 18-iun-2006 Art. 2, litera A. modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 679/2006 avertisment sau amendă de 200 lei, în cazul neînregistrării/neautorizării stupinei la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 400 lei, în cazul neînregistrării/neautorizării familiilor de albine la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti de către persoanele juridice;

    3. avertisment sau amendă de 500 lei, în cazul nedeţinerii carnetului de stupină de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei în cazul nedeţinerii carnetului de stupină de către persoanele juridice;

    4. avertisment sau amendă de 800 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină, de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei în cazul necompletării carnetului de stupină de către persoanele juridice;

    5. avertisment sau amendă de 1.000 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;

    6. avertisment sau amendă de 500 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral pentru peroanele juridice;

    7. cu amendă de 1.000 lei, în cazul neanunţării consiliului local în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral, în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul neanunţării consiliului local în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral, în cazul persoanelor juridice;

    8. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri pentru peroanele juridice;

    9. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la culturile agricole pentru peroanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul nerespectării distanţelor dintre stupine la culturile agricole pentru peroanele juridice;

    10. cu amendă de 1.000 lei, în cazul amplasării stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.500 lei, în cazul amplasării stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules pentru persoanele juridice;

    11. cu amendă de 800 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 15 m faţă de obiectivele prevăzute la art.10 alin.(1) pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării distanţei de minimum 15 m faţă de obiectivele prevăzute la art.10 alin.(1) pentru persoanele juridice;

    12. cu amendă de 1.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art.10 alin.(2) de către persoanele fizice, respectiv cu amendă de 2.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art.10 alin.(2) de către persoanele juridice;

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) persoane împuternicite de primar sau primarul general al municipiului Bucureşti pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.a), g), h), i), j), k) şi l);

b) persoane împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.b), c) şi d);

c) persoane împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit.c), d), e) şi f).

(3) Contravenientul are posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din cuantumul sancţiunii aplicate.
Art. 13. Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 14. Prevederile art. 12 şi art. 13 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 15. La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea apiculturii nr. 89/1998, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.549 din 5 august 2010, se abrogă.



Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©atelim.com 2016
rəhbərliyinə müraciət