Congresului naţional al îNVĂŢĂtorilor/ institutorilor din românia şi al
|
|  Yüklə 3.7 Mb.
|
Comitetul DirectorEDUCAŢIE PENTRU LIBERTATE Când păşeşti pentru prima oară în spaţiul unei clase Waldorf, trăieşti cu mirare senzaţia unui spaţiu familiar. Elevii te întâmpină cu zâmbetul pe buze, te salută liniştiţi, îţi dau mâna şi te invită să vezi ce au lucrat în acea zi. Te întreabă cum te cheamă şi îţi permit să intri firesc în relaţie cu ei. Adesea, această caracteristică se estompează cu vârsta, dar rămâne latentă ca un laitmotiv al educaţiei primite în şcoala Waldorf. Un copil care a trecut prin educaţia oferită de alternativa educaţională Waldorf se raportează la anii de şcoală ca la o perioadă de încercări, evoluţie şi devenire. Nimic nu este mai important pentru copii, pentru elevi, decât să se simtă ocrotiţi şi incluşi ca într-o familie în viaţa şcolii. Aceasta este o cerinţă fundamentală pe care orice şcoală Waldorf se străduieşte să o respecte atunci când îşi organizează spaţiile de învăţământ, programa şi modul de desfăşurare a orelor. Atenţia cadrelor didactice este îndreptată preponderent asupra copilului. Observarea copilului pe parcursul orelor, în afara lor, constituie punctul de pornire pentru dezvoltarea unei metode cât mai apropiate de cerinţele sale de evoluţie. Atunci când învăţătorul sau profesorul se pregăteşte pentru predare, încearcă să găsească o cale cât mai sugestivă, mai apropiată de experienţa vieţii, pe care elevul să o poată experimenta, studia şi apoi concluziona, dând definiţii. Astfel, elevul are ocazia să înţeleagă prin observaţie şi experiment, prin lectura textelor, ca mai apoi, cu ajutorul profesorului, să poată ajunge la definiţii, calea normală a oricărei înţelegeri bazate pe experienţa de viaţă. Acest procedeu, de la particular la general, de la descoperire la definire este respectat în cadrul disciplinelor cognitive, cum sunt chimia, fizica, matematica şi chiar în cadrul studiului limbii materne. Astfel, elevul dobândeşte o siguranţă în mânuirea conceptelor care este adânc înrădăcinată în el, datorită experienţei nemijlocite de viaţă. Urmărind această cale, putem descoperi odată cu elevul care sunt corelaţiile dintre fenomene şi concepte, care sunt legăturile invizibile din lumea care ne înconjoară. Domeniile de studiu se întrepătrund, studiul limbii materne se poate face în timpul redactării observaţiilor de la experimente, conceptele de geometrie pot fi folosite în studiul filozofiei, iar tânărul părăseşte şcoala după doisprezece ani cu o solidă cunoaştere a fenomenelor şi o perspectivă individuală asupra lumii. În liceul Waldorf, elevul face şi practică în domeniul agricol, tehnologic, topometric, forestier, social sau artistic, lucru care îi lărgeşte perspectiva asupra sferelor vieţii. De aceea, cadrele didactice trebuie să îşi formeze mereu propria modalitate de predare. Ele trebuie să se menţină mereu deschise pentru evoluţia societăţii, pentru schimburile de generaţii. Cursurile organizate de către Federaţia Waldorf din România au un caracter formator dar şi inovator, cadrele didactice fiind îndrumate spre adâncirea problematicii educaţiei în lumea contemporană şi spre lărgirea orizontului propriu de percepere a disciplinei pe care o predau. Astfel pregătirea cadrelor didactice nu se încheie niciodată, pentru că şi evoluţia generaţiilor de elevi este continuă: noile generaţii aduc cu sine noi provocări, cer de la noi eforturi diferite. În România, şcolile Waldorf au avut mulţi iniţiatori entuziaşti, care au organizat mai întâi clase Waldorf în cadrul unor şcoli. Cu timpul, acolo unde au permis condiţiile, s-au constituit grădiniţe, şcoli şi licee Waldorf. Părinţii şi cadrele didactice au format asociaţii, care s-au unit în 1993 sub umbrela Federaţiei Waldorf din România, care le reprezintă la nivel naţional şi internaţional. În momentul de faţă avem şase Licee Waldorf, patru Şcoli Waldorf, trei iniţiative şcolare şi 38 de grupe de grădiniţă în 22 de localităţi. Alternativa educaţională Waldorf este învăţământ de stat. Nu se percep taxe pentru şcolarizare. Cadrele didactice au, pe lângă pregătirea de bază, specializare în cadrul alternativei. Prof. Liliana-Emilia Dumitriu, director executiv Federaţia Waldorf din România UNIUNEA CADRELOR DIDACTICE MAGHIARE DIN ROMÂNIA ROMÁNIAI MAGYAR PEDAGÓGUSOK SZÖVETSÉGE Uniunea s-a constituit în 1991, dobândind personalitate juridică, cu sediul central la Miercurea-Ciuc şi cu filiale în toate judeţele, unde funcţionează unităţi şcolare, secţii, clase sau grupe cu limba de predare maghiară. Uniunea are în prezent peste 12 000 de membri. Scopul U.C.D.M.R. este cultivarea culturii, organizării de activităţi didactice, pedagogice şi metodice în limba maghiară, sprijinirea instituţiilor abilitate în elaborarea şi traducerea manualelor şcolare şi a altor auxiliare, sprijinul cadrelor didactice de a participa la perfecţionări organizate în România, Ungaria, Slovacia şi Sârbia în limba maghiară. Acţiuni mai deosebite organizate în ultimii ani:
În judeţul Arad funcţionează o bibliotecă documentară (cărţi de specialitate şi metodice, casete, reviste de specialitate) în limba maghiară. Doritorii pot citi sau copia, chiar tehnoredacta, lucrări pentru perfecţionare sau grade didactice. Biblioteca are sediul la Arad, pe strada Lucian Blaga 2, în clădirea parohiei romano-catolice, cu un orar de funcţionare zilnic între orele 14-17 şi la solicitare şi în ziua de sâmbătă. |