Buletin informativ 2008 Buletin informativ

Doamnelor şi Domnilor,

Consider că dascălii sunt categoria profesională care are cel mai important în educarea şi ridicarea poporului român.

Aş vrea să remarc că, aici, la Arad, s-a înfiinţat în 1812 Preparandia, prima şcoală românească de învăţători din România, iar în 1857 învăţătorii arădeni făceau primele demersuri de a se organiza în „reuniuni” învăţătoreşti.

La 145 de ani diferenţă, în epoca internetului, apare la Arad Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Arad, care vede lumina zilei ca formă organizată la 29 mai 2002, fiind decretată prin statut „continuatoarea Reuniunii Învăţătorilor Români din diaceza Aradului”. Preocupările membrilor asociaţiei nu au fost numai de natura didactică ci şi civică, ei încercând să readucă la lumină pagini uitate din istoria românilor şi a comunităţilor româneşti din jurul graniţelor, educând copii în spiritul învăţării istoriei. De aceea membrii asociaţiei publică astăzi materiale de interes general despre comunităţile româneşti din jurul graniţelor şi, mai mult, se implică prin proiecte şi acţiuni în viaţa acestor comunităţi.

În calitatea mea de parlamentar înţeleg să mă implic şi să oferim ajutorul ori de câte ori sun solicitat, dat fiind scopul nobil al activităţilor pe care le desfăşuraţi.

Ţin să vă felicit pentru iniţiativa de a organiza din nou acest eveniment care a devenit deja o tradiţie.

Vă doresc succes şi sper că, în acest mod, se vor pune bazele unor legături mai strânse şi va exista o comunicare mai bună între învăţătorii din ţară şi străinătate.

Deputat ,

Constantin Traian Igaş

Mesajul Doamnei Renate Weber, Deputat în Parlamentul European
DRAGI ÎNVĂŢĂTORI,

Este o onoare pentru mine sa ma pot adresa dumneavoastra cu ocazia Congresului Naţional al Învăţătorilor din România şi al Învăţătorilor Români de peste Hotare. Pentru ca ma adresez celor in mainile carora ne punem, ca parinti, formarea copiilor, iar ca societate, viitorul.

Asa cum dumneavoastra o faceti cu copiii, asa cum le daruiti o particica din sufletul dumneavoastra ori de cate ori le transmiteti din ceea ce cunoasteti, asa sa-i invatati si pe ei sa faca mai departe, in viata care ii asteapta.

Cred ca a venit timpul sa va recunoastem deopotriva uriasele responsabilitati, dar si meritele pe care le aveti, iar acest Congres este un bun moment.
Va doresc din toata inima mult succes acum si in anii care vor veni!

Renate Weber

Deputata in Parlamentul European, PNL - ALDE

Mesajul Domnului Viorel Duca, Senator

Domnule preşedinte al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România,

Doamnelor şi Domnilor,

Permiteti-mi va rog, Domnule Presedinte, ca in numele Subcomisiei pe Problemele Românilor din Afara Graniţelor, subcomisie ce-si exercita atributiile in cadrul Comisiei de Politica Externa a Senatului Romaniei, sa extind in unanimitate aprecierile tuturor membrilor acestei subcomisii, pentru initiativa salutara a Asociatiei Generale a Invatatorilor din Romania, de-a extrapola in mod benefic dinamica relatiilor inter-invatatori de la nivelul local, orasenesc sau judetean, la forma global teritoriala, cuprinzand astfel intreaga tara.

Prin festivitatea desfasurarii acestui congres in incinta Parlamentului Romaniei, se demonstreaza in modul cel mai elocvent dependenta mutual agreata atat de sistemul de invatamant pre sau post gimnazial, cat si de legislativul romanesc, cel, prin a caror initiative legislative eleveaza in mod vadit invatamantul romanesc spre standardul invatamantului european sau chiar a celui mondial.

Este de apreciat faptul ca intregul corp al invatatorilor din Romania, onoreaza prin efortul si daruirea consacrata copiilor, calitatea lor altruista fata de acestia, respectul fata de profesia de educatori si implicit recunostinta comunitatilor in care-si desfasoara activitatea profesionala. Prin ceea ce sunt invatatorii, primii dascali in configurarea caracterelor copiilor nostri, ei sau ele, sunt cei ce contributie la configurarea comunitatilor, sunt cei ce configureaza mintea, sperantele si visurile propriilor nostri copii. Personal, si nu numai, datorez tuturor invatatorilor din Romania un sincer „Multumesc”, respect si sprijin in configurarea unui legislativ cat mai benefic atat in ce priveste profesia de dascal, cum de altfel si aspectul calitativ al viitorului educational din Romania.

Domnule presedinte, permiteti-mi va rog sa exprim in egala masura aprecierile sincere fata de cadrele didactice ce-si desfasoara activitatile in afara granitelor Romaniei, sacrificiul, daruirea si inconfortul prilejuit de diferentierea culturilor in care lucreaza, fac sa nu schimbe cu nimic dedicarea si daruirea fata de copii familiilor neamului nostru ce-si traiesc viata departe de tara. Felicitari tuturor celor ce faceti acest sacrificiu in spiritul dragostei de natiune si profesie.

Distinsi invatatori, sunt onorat sa va pot adresa acest mesaj, dorindu-va tuturor prosperitate, implinirea visurilor de-a fi modele ideale in formarea caracterelor copiilor si generatiilor ce vor veni.

Cordial,

Presedinte Subcomisia pentru Diaspora

În prezent, sistemul educaţional din România se confrunta cu multiple provocări. Pe de o parte, resursele pe care guvernanţii le-au alocat educaţiei, chiar dacă sunt în creştere, s-au dovedit şi încă se dovedesc a fi insuficiente, atât pentru acoperirea nevoilor materiale, cât şi pentru asigurarea unor salarii decente cadrelor didactice. Pe de altă parte, evoluţiile din ultimii ani au fost, nu de puţine ori, contradictorii, deşi ar fi trebuit să permită reformarea sistemului educaţional pentru a răspunde mai bine schimbărilor din societatea contemporană - IT society, knowledge based society şi Lisbon process.

Trebuie să acceptam faptul că, în foarte multe locuri din România, calitatea procesului educaţional s-a deteriorat până la punctul în care sunt puse în discuţie şansele actualilor elevi de a dobândi o calificare profesională compatibilă cu nevoile unei pieţe de muncă extrem de dinamice. Mai mult decât atât, accesul la o educaţie superioară universitară pentru majoritatea covârşitoare a copiilor provenind din mediul rural sau care provin din grupuri sociale confruntate cu săracia, a fost restrâns dramatic. Nu pot să nu subliniez, în acelaşi timp, faptul că asaltul mediocrităţii, al subculturii, inclusiv prin intermediul mass-mediei produc la rândul lor consecinţe serioase, atât asupra modelelor care le sunt oferite elevilor, cât şi asupra statutului cadrului didactic în societatea românească.

La doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, toate aceste realităţi impun nu doar o evaluare realizată în laboratoare de către grupuri de analişti mai mult sau mai puţin avizaţi asupra complexităţii şi particularităţii procesului educaţional. În primul rând, se impune un dialog cinstit cu cadrele didactice, pentru că, la urma urmei, orice reformă majoră a sistemului de educaţie din România nu se va putea realiza fără a lua în considerare opiniile şi soluţiile celor care sunt implicaţi direct în acest proces.

Cred, în egală măsură, că reuşita acestei reforme, mereu anunţată, foarte adesea mimată şi niciodată evaluată prin rezultatele sale, presupune implicarea reală a comunităţilor locale, cele care deja contribuie în bună măsură la susţinerea materială a procesului educaţional şi care ar trebui să aiba un cuvânt mai mare în ceea ce priveşte beneficiile acestui process în rândul tinerei generaţii. Realitatea ultimilor ani demonstrează că reforma educaţiei trebuie să găsească un răspuns şi nevoilor educaţionale specifice, pentru copii milioanelor de români care trăiesc şi muncesc în străinătate. Trebuie să ne gândim că sistemul educaţional din România trebuie să asigure acestor copii legatura cu limba, istoria şi cultura naţională, într-un context special, dat de realităţile ţărilor de adopţie.

Apreciez de aceea că acest eveniment, nu este doar bine venit, ci va contribui la realizarea progreselor atât de necesare şi aşteptate prin concluziile şi proiectele pe care le propuneti.

Vă doresc succes. Vă mulţumesc pentru această onoare.
Membru al Comisia pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European,

Victor Boştinaru

Domnule Prim – Ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi deputaţi şi senatori ai Parlamentului României, Distinşi reprezentanţi ai învăţătorimii române din ţară şi de peste hotare,

Este deosebit de onorant să mă adresez Dumneavoastră, participanţilor la cel de al II-lea Congres Naţional al Învăţătorilor din România şi al Învăţătorilor Români de peste Hotare, pentru a vă transmite, în calitate de rector al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, întreaga mea solidaritate cu aspiraţiile Dvs. de înfăptuire a unui învăţământ de calitate în şcolile româneşti din ţară şi străinătate, iar ca senator al României, în Comisia de Învăţământ, Cultură, Tineret şi Sport a Senatului, să vă asigur de tot sprijinul legal pentru revigorarea învăţământului românesc prin elaborarea unei legislaţii corespunzătoare, care să asigure însuşirea temeinică a limbii române, respectarea valorilor naţionale şi universale, asigurând un comportament civilizat noilor generaţii de şcolari, pe măsura cerinţelor actuale, în care România este membră a Uniunii Europene, iar numitorul comun al lumii moderne este globalizarea.

Importanţa pe care Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad o acordă pregătirii superioare a educatoarelor şi învăţătorilor, o confirmă şi faptul că în cadrul Universităţii noastre, funcţionează şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, unde se pregătesc profesori cu studii superioare pentru învăţământul preprimar şi primar.

În cadrul acestei facultăţi se realizează constant, la standarde europene, calitatea învăţământului superior, prin derularea unei curricule de tip european, care răspunde Declaraţiei de la Bologna (1999), privind crearea spaţiului universitar european.

Unul dintre obiectivele majore ale managementului Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei este dezvoltarea cercetării ştiinţifice ca dimensiune europeană importantă în construcţia academică actuală.

Recent, la Arad a avut loc o dezbatere publică pe tema educaţiei şi programului naţional pentru învăţământ, desprinzându-se câteva concluzii importante: sistemul educaţional actual are nevoie de o reformă reală; Sindicatului Liber din Învăţământ are un conflict deschis cu administraţia pentru drepturile dascălilor, iar rezultatele slabe obţinute de unii candidaţi la Concursul Naţional de Titularizare în Învăţământ din luna iulie 2008, conduc la concluzia că, în prezent, educaţia suferă în România.

Faţă de cele amintite, Guvernul României ar trebui să asigure o remuneraţie atractivă, pentru a avea oameni valoroşi în sistemul educaţional, iar Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să înfăptuiască o reformă reală în învăţământ, care să vizeze descentralizarea, asigurarea autonomiei, la nivelul unităţilor de învăţământ, mergând până la încadrarea pe posturile didactice printr-o selecţie la nivel de şcoală, iar curricula şcolară revăzută, să corespundă cerinţelor actuale de instruire şi educare a tineretului şcolar.

Pe lângă misiunea tradiţională de apostol al neamului său, învăţătorul de azi, înzestrat cu vocaţia dăruirii, prin profesie, formării gândirii şi educaţiei tinerelor vlăstare în primii ani de şcoală, are răspunderea de a modela comportamentul acestora pentru societatea viitorului.

Trăind într-o Europă Unită, prestigiul României de mâine, trebuie să fie continuat de generaţiile de şcolari de azi.

Se poate vorbi de o generaţie a internetului, iar pregătirea superioară a învăţătorului de azi ne dă garanţia că disponibilitatea sa va fi deschisă, pe lângă luminarea minţii şi a sufletului şcolarilor săi, şi cultivării discernământului în mijlocul exploziei de informaţii a mass-media de azi, punându-se încă de la vârsta elevului de la Şcoala Primară bazele personalităţii omului superior al unei Românii moderne, preţuită în lume.

Cu aceste gânduri, felicit organizatorii celui de al II-lea Congres Naţional al Învăţătorilor din România şi al Învăţătorilor Români de peste Hotare şi urez succes deplin lucrărilor sale, spre binele şcolii româneşti şi prosperităţii dascălilor ei.

Prof.univ.dr., Aurel Ardelean, rector

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad

Consider că, alături de familie şi de Biserică, şcoala, şi în particular şcoala primară, are un rol hotărâtor în formarea umană, culturală şi spirituală a tinerei generaţii româneşti.

Dacă astăzi suntem intraţi în marea Europă (pe hartă), trebuie să ştim că, la nivelul conştiinţei europene, mai avem încă foarte mult de lucrat. Şi lucrarea noastră trebuie să se axeze în primul rând pe tânăra generaţie, aceia care mâine vor fi la cârma societăţii româneşti europene.

Vrem o Românie mai prosperă, mai democratică, mai profundă spiritual? Atunci să acordăm cea mai mare atenţie formării în familie, în Biserică şi în şcoală.

Istoria Bisericii Greco-Catolice a demonstrat, prin Şcolile Blajului - adevărate „fântâni ale darurilor” care au împletit învăţătura de la catedră cu cea de la amvonul bisericesc - importanţa educaţiei spirituale şi culturale a românilor transilvăneni pentru formarea conştiinţei creştine şi a conştiinţei de neam, iar curentul cultural spiritual iluminist „Şcoala Ardeleană” a fost, de fapt, încununarea formării oferită de aceste şcoli primelor generaţii de elevi ai timpului respectiv, care a avut un rol esenţial în formarea României Mari.

Ne exprimăm dorinţa ca Întâlnirea Naţională a dascălilor să însemne pentru învăţământul românesc un nou avânt, spre a putea ridica la înălţimea cuvenită standardele învăţământului românesc european şi, prin aceasta, să contribuie nemijlocit la înălţarea nivelului uman, spiritual şi cultural al poporului şi naţiei noastre.

Biserica Catolică a dedicat acest an Sfântului Apostol Pavel, misionar şi învăţător al creştinismului către neamurile păgâne. Să-l ascultăm şi astăzi pe „Sfântul Apostol al neamurilor”, care ne îndeamnă: „Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări spirituale. Orice aţi face, cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi în numele Domnului Isus, şi prin El să mulţumiţi lui Dumnezeu-Tatăl” (Col. 3, 16-17), Căruia i se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinarea, în vecii vecilor. Amin.

Un părintesc şi cordial salut tuturor ostenitorilor în domeniul formării tinerei generaţii, succes lucrărilor celui de-al XXIX-lea Congres Naţional al Învăţătorilor, felicitări organizatorilor, dimpreună cu arhiereasca binecuvântare şi încredinţarea în rugăciune, ca totul să fie spre mai mare lauda lui Dumnezeu.

† Florentin Crihălmeanu,

Episcop al Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla

Maria Şleahtiţchi, Decanul Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat „Alecu Russo” Bălţi

Învăţătorul este poate cel mai iubit şi respectat dintre cadrele didactice, singurul căruia îi spunem, copii, părinţi sau bunici, „doamna” sau „domnule”. Aşa rămâne el în mintea şi sufletul nostru. Poate este cea mai mare răsplată pe care o primeşte, pentru că un învăţător nu poate fi decât acea persoană care îşi alege profesia din iubire pentru semenii săi, risipindu-se pe sine..

Ar mai fi încă multe de spus cu privire la această profesiune nobilă, dar cele mai potrivite cuvinte sunt cele ale lui John W. Schaltter, tulburătoare, dar atît de adevărate prin mesajul lor:

“Eu sunt dascăl. Eu sunt acela ale căror nume şi chipuri au fost demult uitate, dar ale căror lecţii şi personalitate vor rămâne veşnic în amintire prin împlinirile elevilor lor. Am plâns de bucurie la nunţile foştilor mei elevi, am râs la naşterea copiilor lor şi am stat cu capul îndurerat şi buimac, la marginea mormintelor săpate prea curând pentru nişte trupuri prea tinere.

De-a lungul unei zile am fost nevoit sa fiu actor, prieten, soră medicală şi doctor, antrenor, găsitor de lucruri pierdute, psiholog, părinte de ocazie, agent comercial, politician şi păstrător al credinţei. ştiu că este un lucru greu să descoperi cine eşti …

Bunăstarea materială nu este unul din scopurile mele. în căutarea mea veşnică, sunt un permanent vânator de comori, de ocazii noi în care discipolii mei să-şi folosească înzestrările pentru acele talente care stau uneori undeva îngropate sub resemnare.

Sunt cel mai norocos dintre cei care muncesc. unui doctor i se permite să deschidă uşa către lumea noastră într-un singur moment magic. mie mi se permite să văd cum viaţa renaşte în fiecare zi cu orice nouă întrebare, idee sau prietenie. Un arhitect ştie că atunci când clădeşte cu grijă, construcţia lui va dura secole întregi. Un dascăl ştie că dacă va pune dragoste şi adevăr în ceea ce face, ceea ce va construi el va dura o veşnicie.

Sunt un luptător, în fiecare zi, luptându-se împotriva presiunii ucigătoare, a negativismului, a fricii, conformismului, prejudecăţilor, ignoranţei şi apatiei.
Sunt un dascăl ... şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta în fiecare zi”.

Cu aceste gânduri, I.Ş.M. Bucureşti îşi exprimă speranţa că lucrările acestui congres se vor ridica la înălţimea aşteptărilor celor prezenţi aici, învăţători remarcabili, cărora le mulţumim pentru efortul depus. vă dorim succes şi sperăm că veţi pleca din capitala româniei mult mai bogaţi sufleteşte, mai plini de speranţă, mai motivaţi în tot ceea ce întreprindeţi.

Inspector Şcolar General I.Ş.M. Bucureşti

Învăţătorii sunt acele persoane care pot aduce schimbarea lumii lor. Au idealurile şi forţa necesară pentru aceasta. Pot visa, au curajul de a se îndoi şi puterea de a alege. Nu se mulţumesc cu puţin şi nu se compară cu alţii. Ei fac lumea mai bună deoarece ştiu să-şi asculte şi inima, nu numai gândul.

Cred că toţi avem o busolă interioară care ne ghidează drumul şi ne ajută să ajungem unde vrem. E nevoie de încredere şi răbdare pentru a putea participa la multele schimbări pe care le trăim.

Congresul AGIRo este prilejul de vă mulţumi aşa cum se cuvine pentru fiecare zi în care spuneţi „prezent” la solicitările noastre. Vă mulţumesc pentru zâmbetul dumneavoastră care face lumea mai frumoasă. Vă mulţumesc pentru experienţele şi ideile pe care le împărtăşiţi dezinteresat. Vă mulţumesc pentru tot ceea învăţăm de la dumneavoastră şi alături de dumneavoastră.

Am încredere în „breasla” învăţătorească şi am certitudinea că veţi fi puternici şi că veţi putea face faţă oricărei provocări, bună sau rea, pe care vremurile ni le oferă.

Marius GÖNDÖR,

Inspector Şcolar General, I.S.J. ARAD